Comunitățile defavorizate din România suferă din cauza multiplelor tipuri de discriminare: rasism (pe baza etniei diferite ce cea majoritară), clasism (din cauza lipsei resurselor materiale), misoginie (femeile, jumătate din populația acestor comunități, au parte de comportament nepotrivit care ajunge până la violență fizică), ablesism (persoanele cu dizabilități sunt excluse cu totul de la viața socială).
Ferentari este una dintre aceste comunități. Oamenii de aici se simt abandonați de instituțiile statului, refuzându-li-se astfel dreptul de a trăi o viață decentă.
Multe dintre locuințele din Ferentari sunt fără acces la utilități publice (apă, gaze, curent electric, internet), fără acces la educație de calitate (școlile și grădinițele se împuținează, after school-urile se închid, organizațiile care oferă suport copiilor întâmpină diferite obsacole etc.)
Oamenii au acces limitat la servicii de calitate slabă (multe dintre nevoile medicale ale oamenilor din comunitățile defavorizate nu sunt rezolvate niciodată, agravându-se în timp).
Comunitatea nu are acces la servicii de consiliere îndrumarea juridică realizată într-un mediu prietenos poate contribui la capacitarea persoanelor din grupurile defavorizate și la preluarea controlului asupra vieții lor civice, contribuind astfel la consolidarea unui stat democratic sănătos, cu cetățeni activi. De asemenea, consilierea psihologică joacă un rol esențial în sănătatea mintală a oamenilor, iar comunitățile defavorizate reprezintă un loc în care nevoia consilierii psihologice este mai ridicată decât în orice alte comunități.
Democrația este un proces care presupune o continuă schimbare și adaptare a legilor și reglementărilor în conformitate cu noile realități sociale și fenomene. România este unul dintre statele pentru care birocratizarea a reprezentat o modalitate de întărire a instituțiilor și a dependenței cetățenilor de acestea. Astfel, în prezent, birocrația românească este una greoaie, nedigitalizată, care face interacțiunea dintre cetățean și stat să fie solicitantă și neplăcută. Calitatea de cetățean însă obligă la interacțiune cu statul, iar aceasta nu poate avea loc decât într-un limbaj care s-a dezvoltat o dată cu instituțiile. Modalitatea de adresare, precum și programul și instituția exactă care se ocupă de aspectul de interes al cetățeanului sunt elemente care împiedică mulți oameni să rezolve probleme aparent minore. De asemenea, capacitatea statului de a rezolva problemele, reprezintă un factor care influențează încrederea cetățenilor: dacă acesta are nevoie de foarte mult timp sau dacă problemele nu sunt niciodată rezolvate cu adevărat sau doar parțial, atunci, în mod natural, vor fi căutate căi alternative sau pur și simplu se va renunța la a mai rezolva anumite aspecte.
Grupul Nucleo de Activare în Ferentari a preluat inițiativa și a căutat soluționare pentru cele mai stringente dintre problemele cu care se confruntă comunitatea. Au înțeles că oamenii conving instituțiile responsabile să facă sau să nu facă ceva, folosind puterea comunității. S-a început cu organizare comunitară și advocacy, pornind de la premisa că oamenii care se unesc în jurul unor probleme comune din comunitatea lor, se organizează bine și lucrează ca o echipă pot să comunice cu autoritățile pentru a le convinge să rezolve acele probleme.
În prima etapă, oamenii activi din comunitate și-au asumat rolurile de lideri și responsabilitățile ce au derivat de aici. A urmat apoi cunoașterea comunității și identificarea problemelor. A fost etapa în care au avut loc zeci de întâlniri individuale cu persoane din comunitate, s-au adunat informații și s-au evidențiat problemele din comunitate. S-a stabilit o listă de priorități și s-a trecut la planificare strategică. S-au identificat susținătorii și aliații, cine are puterea să le dea ceea ce vor și s-au stabilit acțiunile concrete.
Cea mai mare problemă și cea care putea fi cea mai ușor de rezolvat s-a dovedit a fi deratizarea. S-au organizat întâlniri pentru strângerea a 400 de semnături, iar în luna octombrie a putut fi depusă prima petiție a grupului. Se intitula sugestiv „Nu vrem să fim mâncați de șobolani” și cerea intervenția instituțiilor abilitate pentru a interveni. Problema părea scăpată de sub control, cu șobolanii care putea fi văzuți la tot pasul, pe stradă, în stațiile de autobuz și chiar în casele oamenilor. Primăria Municipiului București, către care s-a făcut petiția, a delegat rezolvarea către Eco Igienizare București S.A. Întâlnirile dintre reprezentanții societății și liderele comunitare au decurs bine și s-au concretizat într-o intervenție de urgență în locurile semnalate ca fiind extrem de periculoase. Zona a fost ulterior inclusă în calendarul deratizărilor din Ferentari și a urmat o nouă intervenție în luna februarie.
După această victorie, oamenii au căpătat încredere și au urmat patru noi petiții – pentru iluminat stradal, pentru instalarea de limitatoare de viteză și pentru reabilitarea de blocuri și parcuri. Iluminatul stradal și limitatoarele de viteză s-au dovedit a putea fi soluționate de către Primăria sector 5, celelalte primind doar un răspuns de luat la cunoștință și promisiune de rezolvare când vor exista resurse în bugetul local.
În așteptarea soluționărilor care nu mai țin de ei, oamenii au constatat că celelalte probleme ale comunității au factori comuni. Situația financiară precară a multor familii dă naștere unor nevoi care nu sunt niciodată îndeplinite, copiii crescând astfel într-un mediu nefavorabil dezvoltării armonioase. Mai mult decât atât, abuzul fizic și emoțional lasă urme adânci în personalitățile copiilor, dar și în visele și capacitatea lor de a și le îndeplini. Cu toate acestea, deși Cartierul Ferentari este considerat unul dintre cele mai nesigure locuri din România, părinții de aici își doresc aceleași lucruri pentru copiii lor ca cei care trăiesc în alte cartiere: o viață mai bună, împlinită și liniștită.
Aflat la intersecția dintre sărăcie, discriminare pe baze etnice, consum de droguri și neglijare din partea autorităților locale, Cartierul Ferentari are nevoie de prezența constantă a unor psihologi. Asigurarea serviciilor de sănătate mintală este esențială pentru copiii din cartier, dar și pentru părinții acestora. Consilierea trebuie să aibă loc într-un spațiu în care oamenii să se simtă în siguranță, iar acest lucru nu poate avea loc decât în comunitate, într-un context care să faciliteze interacțiunea.
Educația juridică, total absentă din școlile românești, aduce persoanele defavorizate în imposibilitatea de a să răzbi în haosul legislativ și a nu putea accesa drepturile care li se cuvin. Dacă într-o familie obișnuită există uneori persoane care urmează facultăți cu profil juridic sau au prieteni/e care fac acest lucru, pentru comunitățile defavorizate există foarte puține legături cu persoane care au cunoștințe juridice. Nevoile sunt de multe ori similare: completarea de cereri la instituțiile locale, interacțiuni cu funcționari publici, petiționarea autorităților locale pentru rezolvarea problemelor comunității etc.. De la cele mai simple la cele mai complicate, limbajul și procedeele democratice de interacțiune între cetățeni și instituții sunt codate, iar fără educație și îndrumare în acest sens crește prăpastia dintre cei mai defavorizați și cei care îi reprezintă sau se află în slujba lor.
S-a conturat astfel nevoia unui centrul comunitar multifuncțional, definit ca fiind spațiul disponibil pentru uz comunitar prin intermediul căruia sunt furnizate servicii de către grupuri de utilizatori. Este, de asemenea, un spațiu care facilitează oportunități de întâlnire pentru comunitate astfel încât aceasta să rămână activă, dar și un spațiu în care se pot învăța abilități noi. Astfel, pentru Ferentari, centrul comunitar multifuncțional poate fi un spațiu social și recreațional, poate oferi servicii de sănătate și prevenție, furnizează servicii educaționale, reprezintă un loc de informare și consiliere.
Pentru obținerea acestui centru în comunitate s-a ales soluția unui document de politică publică. Procesul este unul participativ, cu elemente de analiză și sinteză a informațiilor colectate. abordarea este una care propune un mix de tehnici și metode care să surprindă cât mai fidel contextul, dar care să ofere și un potențial explicativ bogat. Abordarea a fost una stadială, respectând etapele secvențiale incluse în ciclul politicilor publice: stabilirea agendei, definirea problemei, idenficarea alternativelor și alegerea soluției; etapele ulterioare acestora (implementarea politicii publice, monitorizarea și evaluarea acesteia) sunt prevăzute a fi implementate de către decidenții de la nivel local pentru care acest document a fost elaborat.
Puteți urmări evoluția demersurilor Grupului Nucleo Activare în Ferentari pe site-ul proiectului www.nucleoferentari.ro și pe pagina de Facebook www.facebook.com/nucleoferentari/
