X

A intrat pentru o fotografie și acum deschide o casă. Poveste de dincolo de fațade

19 Aug 2015 | scris de Diana Marcu | București
  • A intrat pentru o fotografie și acum deschide o casă. Poveste de dincolo de fațade
    Foto: Lucian Baraitaru / Redată circuitului cultural, casa Costa-Foru își deschide ușile publicului din 15 septembrie
  • A intrat pentru o fotografie și acum deschide o casă. Poveste de dincolo de fațade
    Foto: Lucian Baraitaru / Detalii din interiorul casei Costa-Foru
  • A intrat pentru o fotografie și acum deschide o casă. Poveste de dincolo de fațade
    Foto: Lucian Baraitaru / Casa Costa-Foru, un proiect redat bucureștenilor de către Dincolo de Fațade
  • A intrat pentru o fotografie și acum deschide o casă. Poveste de dincolo de fațade
    Foto: Lucian Baraitaru / Detalii din interiorul casei Costa-Foru
  • A intrat pentru o fotografie și acum deschide o casă. Poveste de dincolo de fațade
    Foto: Lucian Baraitaru / Detalii din interiorul casei Costa-Foru

4,89 rating / 9 voturi
Review Merg.In
Când un prieten l-a întrebat, în 2013, dacă vrea să fotografieze în interiorul unei case vechi de pe Aleea Dealul Mitropoliei, Lucian Baraitaru și-a luat imediat aparatul. Nu bănuia că doi ani mai târziu avea să revină în același loc, ca să deschidă, la propriu, ușa locuinței unei familii celebre în Bucureștiul antebelic: Costa-Foru.

Împreună cu un IT-ist reconvertit la fotografie și cu doi antropologi, Lucian Baraitaru câștigase, la începutul verii lui 2015, un proiect pus la bătaie de Ordinul Arhitecților din România, „Fațadele sunt ale comunității”. Un experiment, un proiect pilot, prin care imobile de patrimoniu să fie salvate și repuse în circuitul socio-urban doar cu sprijinul comunității. Fără bani de la stat și fără implicarea autorităților. O nebunie sau o demonstrație că se poate și altfel?

Fotograf freelancer, Lucian Baraitaru (35 de ani) este creatorul paginii „Dincolo de fațade”, gândită inițial ca un fel de expoziție online de imagini din Bucureștiul mai puțin știut. „Până în mai 2015, aici postam fotografiile unor case care mă făceau să mă opresc în fața lor. Nu știam unde mă va duce pagina asta”, spune artistul vizual.

Când pasiunea îți aduce noi prieteni
În timp, proiectului i s-au alăturat Mihai Neagu (27 de ani), IT-ist reconvertit la fotografie și, ulterior, Iris Șerban, antropolog, și Iuliana Dumitru, socio-antropolog. De altfel, fetele - catalizator pentru echipă – spun, la unison, că „proiectul a crescut organic și a luat-o cumva înaintea noastră”.

Legați de pasiunea comună – istoria unor clădiri de poveste – cei patru și-au propus să participe la un concurs organizat de filiala din București a Ordinului Arhitecților. Miza financiară a fost modică, respectiv 1500 de lei per proiect, dar perspectiva de a deschide o casă de patrimoniu și de a o reda circuitului cultural a fost amețitoare. Odată declarați câștigători, Baraitaru și prietenii săi urmau să găsească imobilul ce avea să fie trezit, la propriu, la viață.

„După o săptămână ne-a trimis cheia"
Din zecile de case pe care le-a fotografiat de-a lungul ultimilor ani, Lucian și-a amintit de clădirea albă cu ștaif din Dealul Patriarhiei, în care intrase în urmă cu doi ani preț de câteva imagini: casa Costa-Foru. Retrocedată urmașilor vechii familii de intelectuali bucureșteni, locuința construită acum mai bine de un secol de către jurnalistul și avocatul Constantin G. Costa-Foru (1856-1935) și soția acestuia, Maria, născută Paspatti, era închisă de șapte ani.

Printr-o cunoștință, echipa „Dincolo de fațade” a stabilit o întâlnire cu unul dintre moștenitori, proprietar al imobilului. „A fost ca la un interviu”, povestește Baraitaru. „Nu știam cine ne va fi interlocutorul. I-am spus cine suntem, ce vrem să facem în casă – că nu ne vom desfășura în toate încăperile - și ce planuri avem. Părea o persoană deschisă. După o săptămână ne-a trimis cheia imobilului”.

„La cravate"
Așa au pătruns Iris, Iuliana, Mihai și Lucian în locuința familiei Costa-Foru: „Când am intrat noi în casă, parte din încăperi păstrau încă elemente de locuire. De asta, de exemplu, am numit așa, între noi, în echipă, una dintre încăperi „la cravate", pentru că acolo, în dulapuri, am găsit haine de damă și bărbătești, pantofi, obiecte de zi cu zi și cravate agățate în dulap. Era un spațiu ce părea locuit până mai ieri, peste care doar se așternuseră mult praf, miros puternic de igrasie și pânze de paianjen”, povestește Iris Șerban.

Ca să respecte spiritul proiectului câștigat, cei patru au organizat o strângere de materiale necesare curățeniei în imobil. Strigarea s-a dat pe Facebook sub sloganul Un mop de ajutor, iar prietenii virtuali ai paginii „Dincolo de fațade" au adus într-o duminică de iulie zeci de sticle cu detergenți la punctul de primire stabilit din Parcul Izvor.

La 15 septembrie, la Costa-Foru se va deschide ușa
Cu mănuși în mâini, cu fotografii drept model, cu voluntari, cu pictori, restauratori, cu respect și grijă pentru detalii, în casa Costa-Foru au început lucrările de reabilitare: „Ne-am prăfuit îndepărtând, cărămidă cu cărămidă, zidul care astupa ușa veche, ne-am cocoțat pe scară pentru a-i curăța ornamentele, ne-am tocmit încercând să obținem un preț mai bun de la cei care au cărat molozul din casă. Și ne-am bucurat cel mai tare când unul dintre membrii familiei, văzând rezultatul muncii noastre, și-a dat seama că este pentru prima oară când privește ușa aceasta deschisă! Și i-a plăcut”.

În casa Costa-Foru acum se muncește. La mijlocul lui septembrie, ea va fi deschisă bucureștenilor și nu numai. Potrivit inițiatorilor acestui proiect, aici vor fi organizate expoziții de fotografie, seri de teatru și muzică, conferințe, workshop-uri și proiecții de film.

„Fațadele sunt ale comunității” este un proiect organizat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – filiala București și cu Asociația Arché și este parte din Anuala de Arhitectură 2015. Proiectul explorează modalitățile prin care o veche casă boierească poate fi repusă în circuitul urban și social prin aducerea laolaltă a comunității celor interesați să descopere locuințele bucureștene de altădată. Prin contribuții punctuale, revitalizarea devine un efort comun de apropriere – chiar și temporară – a unui spațiu social și cultural odinioară activ pe scena orașului.
Comentarii