X

Despre eroii văzuți și nevăzuți

14 Noi 2019 | scris de Monica Grecu
  • Despre eroii văzuți și nevăzuți
  • Despre eroii văzuți și nevăzuți

3,00 rating / 2 voturi
Review Merg.In

Ascuns într-o zonă despre care prea puțină lume știe că e, totuși, în sectorul 5, cimitirul militar Ghencea III este locul unde, de vreo 17 ani încoace, armata își îngroapă eroii. Drumul Cooperativei se termină în câmp, iar dezvoltarea imobiliară din zonă încă nu i-a luat aerul de capăt de lume sau de capăt de drum, cum s-ar spune, pentru ofițerii din armată, pentru pompierii, jandarmii și familiile lor.

Cel care îi conduce, pe cei mai mulți dintre ei,  pe acest ultim drum este preotul militar Georgian Mocanu. Și nu-i lucru ușor, indiferent câtă experiență ar avea sau cât ar fi de obișnuit cu ideea că, în structurile militare, moartea face parte din bagajul cu care ies pe ușă cu toții. „Dacă o luăm mormânt cu mormânt, îmi vine în minte povestea fiecăruia”, spune el, încă impresionat de ce aude și de ce vede în fiecare zi. Sunt părinți care își înmormântează copiii, soții care își înmormântează soții, sunt generali veterani din Al Doilea Război Mondial sau ofițeri căzuți în teatrele de luptă moderne, și toți lasă urme: „Într-o vreme, le-am spus (superiorilor n.a.) că nu fac înmormântări de copii. Aveam și eu copiii mici, erau fetele micuțe, și nu puteam efectiv, mă pufnea plânsul. Mi s-a întâmplat o dată și am ieșit afară. Noroc că mai eram cu un preot.”

Preoții militari sunt o tradiție a Armatei Române, au participat la ambele războaie mondiale și au avut întotdeauna o misiune de sprijin pentru soldați și ofițeri, iar din 1996 au fost reintroduși. Nu luptă cu arma în mână, biserica nu le permite, dar sunt prezenți în teatrele de operații și la diferite ceremonii (când pleacă brigăzile și când se întorc, când se depune jurământul și așa mai departe). Mai au și rol de consilieri pe lângă comandanții de brigadă, pe probleme de morală și religie. „Eu mai particip la prezentări, având în vedere că teatrele de operații sunt în țări musulmane, și le spun ce înseamnă religia musulmană, ca să știe contextul în care merg acolo, care sunt obiceiurile lor”, povestește preotul Mocanu, căci parohia lui este Brigada 122 Logistică Muntenia, care are în subordine și cimitirele, dar și o bună parte din organizarea de campanie.

Ceremonialul face parte din viața armatei, la fel ca disciplina, iar pe ultimul drum, cei care au dreptul și doresc, pot fi conduși cu ceremonial militar. Există o trupă de soldați care dă onorul și un trompet care cântă stingerea și marșul funebru, în semn de respect pentru cel care și-a dedicat viața armatei.

În cimitirul Ghencea III este și mormântul Aurei Ion, studenta care a pierit în 2014, în accidentul aviatic din Munții Apuseni, la care vine familia în fiecare săptămână. Tot aici se odihnește și polițistul Bogdan Gigină, victima accidentului rutier din 2015, iar printre ultimii eroi înmormântați au fost cei căzuți în Afganistan, la începutul lunii septembrie, în atacul asupra cartierului ambasadelor de la Kabul.             

Pe lângă numele cunoscute publicului, în cimitirul Ghencea se găsesc eroi neștiuți, ofițeri veterani care au reușit să-și spună poveștile nepoților. Unul dintre ei, maior la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost căpitan de cavalerie și s-a retras, în 1940, cu trupele din Basarabia. Avusese un accident de motocicletă în 1939 și nu a putut lupta pe front, dar a lucrat pentru Marele Stat Major și a reușit, cu greu și lăsând cât mai puține urme, să nu fie prigonit de regimul comunist. A fost un spirit independent și rebel, care fluiera Trăiască Regele pe vremea comuniștilor și Internaționala după Revoluție, și pentru care cariera militară a fost o chemare, nu un accident: Gheorghe Dragoteanu, bunicul meu.

 

 

 

Sunt părinți care își înmormântează copiii, soții care își înmormântează soții, sunt generali veterani din Al Doilea Război Mondial sau ofițeri căzuți în teatrele de luptă moderne, și toți lasă urme.

 

Fotografii: Monica Grecu

 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Comentarii