Macrameuri croșetate, bibelouri și grătar
Ceai de rooibos și cafea din cicoare, remedii pentru excese
Duminică, la ora prânzului, pe o căldură greu de suportat, aveam de ales, ca orice locuitor al Bucureștiului: mall sau aer liber? Am ales aerul. Acum urma o decizie și mai importantă. Unde? După câteva zeci de minute de navigare pe internet și verificarea optiunilor, am hotarât: Muzeul Național al Țăranului Român - avea programat un târg cu meșteri și produse tradiționale.
Organizatorul evenimentului, Fundația Kagaion 115 (organizație neguvernamentală, înființată în 2004, activează în domeniul social, umanitar, dar și cultural) ne propunea un weekend de desfătare culinară și culturală în curtea Muzeului Țăranului Român.
Am ajuns în jurul orei 10.30, ora „prea” matinală în viziunea grupului care mă însoțea. Forfota începuse deja, mesele de la terasa din curtea muzeului erau pline. Unul dintre membrii grupului ne-a zis „ este cam mult să mâncăm mici și să bem bere la ora asta! Hai să vedem ce au meșterii de vânzare! Să fie măcar 12, să nu mă simt vinovat că-mi forțez stomacul de dimineață!”. Zis și făcut!
Am început plimbarea. Ne-am oprit la un comerciant care avea la vânzare obiecte de artizanat și costume populare vechi de zeci de ani. După culoare se vedea că au fost purtate, dar unele erau foarte bine întreținute și conservate. Venit tocmai din Maramureș, domnul ne spunea istoria și în același timp utilitatea obiectelor expuse „ niciun papuc nu poate să fie la fel de călduros iarna, cum este ciorapul din lână împletit!” sau „am văzut că bucureștenii se plâng de căldură, dar preferă bluzele din plastic, să încerce bluzele din in să vadă cât sunt de vaporoase!”
Am continuat cu vizitarea standurilor de cosmetice și săpunuri „bio” cu miere și glicerină, și cele cu obiecte croșetate, artizanaturi din nou corșetate, meșteri cu obiecte sculptate și iar croșetate și tot așa. Am văzut rochii, fulare, genți, căciuli, milieuri, coliere, inele, agrafe de păr, costume de baie, brățări, bluze, veste etc., toate croșetate. La un moment dat am auzit pe cineva care ajunsese la aceeași concluzie: „Toată lume croșetează în ziua de azi ?! Și orice!”
În zona în care eram se simțea foarte tare fumul de la grătar. Încercând să ne îndepărtăm de acesta am intrat pe aleea Samurcaș dedicată antichităților. Aici am găsit colecționarii de monede, vânzătorii de bibelouri „balerina cu rochii dantelate” și pescarii (nu mai văzusem așa ceva de ani buni, să tot fie vreo 10 -15), farfurii și cești din ceramică la 10 lei bucata, pistoale artizanale, râșnițe vechi de zeci chiar sute de ani, tacâmuri la fel de vechi, lăzile de zestre folosite de bunicile noastre, ajunsesem în „raiul vechiturilor”.
Într-un colț am găsit și vânzătorul de carți. Avea patru mese, pe prima, literatura pentru copii cu zeci de autori, urma cea cu scriitori reprezentativi ai literaturii române, apoi enciclopedii și atlase, urmând o masă dedicată în întregime părintelui Arsenie Boca. La întrebarea „ce se mai vinde?”, am primit un semn din cap indicând masa cu Boca.
Oricât ne-am fi îndepărtat de zona cu mâncare gătită, tot se simțea mirosul și ne-am găndit că este cazul să „nu ne mai opunem ispitei”. Oferta era foarte variată. Ținând cont că suntem în postul Sfinților Petru și Pavel și în zilele de sâmbătă și duminică este dezlegare la pește, bucătarii aveau pregatit crap, păstrăv, macrou și dorada la grătar, borș și saramură de pește, legume la grătar și nelipsita mămăligă. Micii, cârnații, ciolanul afumat, sarmalele, gulașul, murăturile, pastrama sunt doar câteva dintre produsele oferite doritorilor de mâncăruri tradiționale.
Bineînțeles, berea la halbă a fost și ea prezentă pe toate mesele. Pentru nonalcoolici era greu de ales. Aveau socată, siropuri din căpșuni, zmeură, afine, ghimbir, toate și în varianta fără zahăr.
După un așa festin culinar, trebuia să vizităm și standul cu dulciuri. Cu greu te puteai stăpâni când vedeai prăjiturile cu foi, tartele, ciocolata sau torturile de casă.
La intrarea sau ieșirea, depindea de caz, din curtea muzeului, era standul cu turta dulce de Covasna. Aici am văzut doua produse inedite: ceaiul de rooibos și cafeaua din cicoare. Pentru necunoscători erau afișate și câteva informații. Planta de rooibos este un arbust originar din Africa de Sud, iar cicoarea, plantă ierboasă, perenă din România. Până aici nimic ieșit din comun. Beneficiile sunt cele care mi-au atras atenția: rooibos calmează tensiunea nervoasă, ușurează durerile de stomac și de intestine, tratează durerile de colici, iar cicoarea stimulează digestia, curăță ficatul, detoxifică organismul, scade colesterolul și glicemia.
Să fi fost așezat strategic standul? Înainte de excese sau după? Mulțumim pentru preparatele delicioase și la cât mai mulți cumpărători!
