X

Cum a fost la Bucharest Rooftops

26 Feb 2018 | scris de Diana Manea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea
  • Cum a fost la Bucharest Rooftops
    foto: Ștefan Trăsnea

5,00 rating / 4 voturi
Review Merg.In

„Și nu uitați să le spuneți tuturor ce ger am îndurat și cât de greu ne-a fost să rezistăm” – Cornel Lazia, în încheierea lui Walk & Shoot #10

 

Pentru Bucharest Rooftops am ales (fără să vrem) două dintre cele mai friguroase zile ale acestei ierni, pe care să nu le petrecem oriunde, ci acolo unde frigul se simte cel mai bine – pe acoperișuri și ultime etaje de clădiri înalte.

Am început workshopul vineri, la al 17-lea etaj al unui bloc din complexul Asmita Gardens, care este și punctul de lucru și observație al Asociației „Parcul Natural Văcărești”. Cornel Lazia nu a așteptat mult până să îi provoace pe participanți la o discuție despre fotografia urbană, despre tehnici de încadrare și compoziție, despre ce așteptări au și ce au avut în minte când au ales să vină la acest workshop. Le-a arătat câteva fotografii de-ale lui, le-a explicat cum e cu ISO-ul pe o vreme așa de înnorată, și cât de important este de fapt să se familiarizeze cu locul din care urmează să fotografieze. Prin urmare, participanții au fost „constrânși” să facă o primă ieșire pe terasa din Asmita Gardens fără aparatele foto, fiind încurajați să observe, „să simtă” spațiul, priveliștea și mai ales pattern-urile din zare. Timp de o oră, participanții au fotografiat neîncetat, mai puțin când intrau să își mai schimbe obiectivele sau să își scoată trepiedele.

Concluziile după prima zi: „ne-a plăcut; mâine venim în pantalonii de schi”.

Cea de a doua zi a workshopului am început-o la NOR - Sky Casual Restaurant. Firește, cu o cafea. Lazia ne-a rugat din nou să nu uităm regula workshopului – întâi explorăm locul și de abia apoi fotografiem. Cum restaurantul NOR are o priveliște generoasă, ne-am plimbat în grup dintr-un capăt în altul și am vorbit despre ce vedem, despre ce ne atrage atenția și ce ne-ar plăcea să fotografiem. După sesiunea de explorare a urmat momentul mult așteptat de toți – sesiunea foto. Cu aparatele în mână și cu zâmbetele largi pe față ne-am îndreptat fiecare în câte o direcție diferită, având deja în minte primele cadre pe care aveam să le tragem. Etajul 36 a avut pentru fiecare dintre noi ceva care să ne atragă vizual, fie că asta a însemnat ansamblul de clădiri de birouri, cimitirul, lacul sau șantierul în lucru.

Următoarea oprire a fost pe Calea Victoriei, la Hotelul Golden Tulip, unde am urcat pe terasa unei camere de la etajul al nouălea. Am avut vedere spre Calea Victoriei, Bulevardul Dacia, spre Palatul Telefoanelor și, în ciuda ceței, chiar și spre Palatul Parlamentului sau Intercontinental.

De departe cel mai colorat dintre cartierele vizitate, Pantelimonul este plin de graff-uri realizate în cadrul unui eveniment care nouă ne-a plăcut foarte mult - Uriași de Pantelimon. Majoritatea sunt pe acoperișuri, așa că trebuie să te urci câteva nivele mai sus ca să le poți surprinde și fotografia. Pentru asta, noi am ales să ne urcăm pe Turnul cu apă, casa Asociației Make a point. Și chiar atunci a început și ninsoarea. Cel mai încântat a fost de departe Cornel Lazia, care de abia aștepta un viscol.

Probabil cel mai neașteptat loc al traseului a fost acoperișul unui bloc din cartierul 13 Septembrie. La cât de puternic bătea vântul, nu-i hazardat să spunem că tuturor ne-a fost puțin teamă la un moment dat. Dar cei mai curajoși dintre noi de abia s-au lăsat convinși să împacheteze și să coboare.

Și acum ajungem la momentul nostru de party crashers. Nu, nu am stricat petrecerea nimănui, ci am ajuns tot printre fotografi (cum altfel), la un eveniment de schimb de printuri, găzduit de Piața Spania Gallery. Așa am ajuns într-o clădire absolut superbă, unde obișnuiau să se cazeze diplomații străini. Am avut vedere spre străzile înguste cu case frumoase și blocuri scunde de pe lângă strada Mihai Eminescu și Bulevardul Dacia.

La final de zi am ajuns în holul Hotelului InterContinental, participanții (în frunte cu fotograful coordonator, mare iubitor al Interului) deja nu mai aveau răbdare, iar urcatul cu liftul până la etajul al 19-lea părea că nu se mai termina. Odată ajunși în apartament – nu oricare, ci cel în care acum 40 de ani s-a filmat Nea Mărin Miliardar – lumea s-a confruntat cu o dilemă. Să se minuneze la opulența camerelor sau să țâșnească pe balcoane (plural, pentru că da, are mai multe). Balcoanele au câștigat, firește, îndeosebi cel cu view-ul spre Bulevardul Magheru și Teatrul Național. Dacă în Nea Mărin Miliardar, replica celebră a personajului eponim e „Pot să intru? Stai să ies!”, la workshopul nostru, finalul celor două ore petrecute la Inter a fost marcat de participanții dornici să fotografieze cât mai mult: „Intru acum, dar mai pot să ies?”.

Seara am încheiat-o cu o selecție a fotografiilor, făcută cu ajutorul lui Cornel și cu un feedback cuprinzător din partea acestuia, plus o multitudine de idei de editare și postprocesare. Am conchis cu o discuție relaxată despre fotografie și despre workshopuri, despre aparate și despre priveliștile pe care Bucureștiul ni le oferă. 

Și așa am mai încheiat un traseu Walk & Shoot, cu și mai mult drag de fotografie, cu cardurile pline și bateriile aproape goale, cu noi idei de clădiri pe care dorim să ne urcăm și de prieteni-participanți cu care sigur o să ne mai intersectăm la viitoare workshopuri.

Comentarii