Palatul Baroc
De la simbol al puterii imperiale la Muzeu de Artă
Una dintre cele mai prestigioase clădiri din Timişoara, Palatul Baroc, este rezultatul contopirii a două clădiri prin supraetajare între anii 1733-1735. În cei aproape trei sute de ani de existenţă, Palatul Baroc a deservit mai multe structuri politice, purtând mai multe denumiri. Astăzi, Palatul Baroc este muzeu de artă, un loc al vieţii culturale contemporane, unde putem găsi lucrări ale artiştilor locali, naţionali şi internaţionali.
Aflată sub dominaţie otomană timp de o sută șaizeci și patru de ani, Cetatea Timişoara a intrat sub ocupaţia Casei de Habsburg în 1716 în urma deciziei de cucerire a sa de către Prinţul Eugeniu de Savoya, un mare comandant militar al Casei de Habsburg. Odată cu semnarea decretului de înfiinţare a Administraţiei Banatului în 1718 de către Carol al VI-lea, Timişoara a devenit capitala uneia dintre noile provincii dinastiei habsburgilor.
Casa de Habsburg a impus o nouă concepţie urbanistică, riguros planificată. Palatul Baroc a intrat şi el sub rigoarea acestei modernizări, alături de toate construcţiile din Piaţa Unirii realizate la începutul secolului XVIII: Domul Catolic, Biserica Episcopală Ortodoxă și Monumentul Sfintei Treimi. Palatul Baroc a luat naştere din unirea prin supraetajare a clădirii Oficiului Minier şi clădirea Casieriei Militare, construcţia durând mai mulţi ani.
Funcţii şi denumiri
A avut diverse denumiri: Casa/Palatul Preşedintelui – 1754, fiind reşedinţa primului preşedinte al administraţiei civile, contele de Vilana; Casa Comitatului – 1778, când Timişoara a fost pusă sub coordonarea Consiliului administrativ al Ungariei, vechile districte devenind comitate, ca şi sediu al subprefectului, a funcţionarilor comitatului şi arestul pentru delictele civile, iar în aripa veche, la parter, Contabilitatea Camerală.
Până în 1849 a fost sediu de comitat, apoi, între 1849 și 1861, a fost sediu administrativ al Voivodinei Sârbeşti şi Banatul Timișan.
Din 1861 până în 1918 redevine sediul Comitatului Timiş. După cel de-al Doilea Război Mondial, în incinta Palatului Baroc a funcţionat Facultatea de Agronomie din cadrul Politehnicii din Timişoara.
Din anul 2006, Palatul Baroc este Muzeu de Artă, după un lung proces de restaurare început în anul 1979 de către arhitecţii Doina şi Şerban Sturdza. La sfârşitul secolului XIX, Palatul Baroc a suferit modificări arhitecturale majore, renunţându-se la stilul baroc, ajungând la forma de azi.
Muzeu de artă
În anul 1987 secţia de artă a Muzeului Banatului a fost mutată în Palatul Baroc. Aceasta se află în aripa vestică, loc insuficient pentru expunerea colecţiilor de anvergură, găzduind doar expoziţii temporare. După preluarea Muzeului Banatului de către Consiliul Judeţean, secţia de artă a devenit muzeu de sine stătător de la 1 ianuarie 2006.
Printre colecţiile ce pot fi văzute se numără cele de Artă bănăţeană veche, Pictură bănăţeană din secolul XIX, Pictură bănăţeană interbelică, Colecţia Baba, Artă europeană, Artă decorativă, Grafică europeană şi Artă contemporană.
Muzeul de Artă pune la dispoziţie Sala Barocă cu o capacitate de o sută de locuri, pentru diverse evenimente, conferinţe, prezentări, lansări de produse sau serate.
De asemenea, în Palatul Baroc se pot organiza şedinţe foto pentru nunţi, portofolii de modă, lansări de artişti etc.
Mijloace de transport:
Troleibuz 11,14,17,18 Staţia Mărăşti
Autobuz 13 Staţia Mărăşti
