Sărbătoarea folclorului mondial

 

Nici ploaia, nici canicula din această vară capricioasă nu au oprit miile de timişoreni să vină la Festivalul inimilor. Oamenii s-au înarmat cu umbrele şi cu voie bună şi au venit cu mai mult timp înainte să-şi ocupe locuri pe băncile din Parcul Rozelor. Parcă era toată Timişoara acolo, Teatrul de Vară devenise neîncăpător, oamenii stăteau şi pe iarbă, ca la sărbătorile săteşti şi era o atmosferă generală de relaxare, bucurie şi admiraţie transpusă în aplauze prelungite după fiecare reprezentaţie a ansamblurilor folclorice.

Ca la orice festival, nu putea lipsi mirosul de mici, dar până la urmă te obişnuiai cu el, ca şi cu un fenomen al naturii, şi oricum, furat de bogăţia şi varietatea spectacolelor, nu-l mai băgai în seamă. Iar dacă te apuca foamea, sigur găseai ceva pe plac la gheretele improvizate în afara parcului: fripturi la proţap, porumb fiert, vată de zahăr, colaci kurtos, îngheţată, dulciuri.

Ca în fiecare an, festivalul a debutat cu o paradă a formaţiilor participante la festival, un moment pentru care mulţi timişoreni s-au adunat în Piaţa Victoriei pentru a vedea în avanpremieră costumele populare frumos colorate şi ţesute din diferite părţi ale lumii. Diversitatea a fascinat dintotdeauna.

Au fost prezente ansambluri folclorice din Bulgaria, Columbia, Georgia, Macedonia, Mexic, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Spania, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Turcia şi Ungaria. Nu am putea spune care au fost cele mai frumoase. La fiecare reprezentaţie te uimea ceva: costumele atât de diverse şi frumos colorate, ritmurile alternând de la csardas la note orientale, la cadriluri, dansurile unele ca un balet, altele războinice, altele cu mişcări preluate din activităţile câmpului sau hore şi jocuri pe perechi. Ansamblul din Catalunia a avut cel mai complex dans, cei din Columbia au umplut parcul de ritmuri vesele, tropicale, iar cei din Georgia au adus murmure de admiraţie în public pentru dansurile lor atât de ritmate, cu sărituri şi gesturi energice, un adevărat tur de forţă.

Nici reprezentanţii români nu s-au lăsat mai prejos. Mulţi oameni au venit să vadă vedete ale muzicii populare româneşti şi dansurile specifice diverselor regiuni din ţară. Au fost prezenţi artişti din Târgu-Jiu, Zalău, Sibiu, Oradea, Arad, Reşiţa, Lugoj, Caransebeş, formaţii ale aşezămintelelor culturale precum şi reprezentanţi ai etniilor din Banat: maghiari, germani, sârbi.

 

Festivalul s-a terminat târziu duminică noaptea, iar spectatorii s-au lăsat cu greu duşi acasă.