X

Festivalul etniilor

08 Iul 2015 | scris de Claudia Tănăsescu
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor
  • Festivalul etniilor

5,00 rating / 1 voturi
Review Merg.In
Festivalul etniilor

Sărbătoarea minorităţilor din Banat
 
În data de 7 iunie 2015, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, a avut loc a cincisprezecea ediţie a Festivalului Etniilor organizat de Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş şi Consiliul Judeţean Timiş. Reprezentanţii minorităţilor care locuiesc în bună pace de sute de ani în Banat – maghiari, germani, sârbi, cehi, romi, bulgari, ucraineni – au defilat cu portul popular de sărbătoare, au cântat, au dansat şi i-au servit pe cei prezenţi cu bunătăţi din gastronomia tradiţională.
 
Duminică, la ora 15.30, de obicei lumea îşi face siesta. Mai ales că era un soare arzător şi mai bine de 30 de grade la umbră. Însă, în duminica de 7 iunie, Muzeul Satului Bănăţean forfotea de lume şi avea un aer de sărbătoare. Se pregătea Festivalul Etniilor, un festival cu tradiţie în Timişoara, fiind acum la a cincisprezecea ediţie.
 
Un alai multietnic
Reprezentanţii comunităţii ucrainene, care în acest an au avut rolul de „naşi” ai festivalului, au deschis festivităţile. Erau mai ales copii şi tineri, toţi numai un zâmbet, îmbrăcaţi în culori vii, fetele purtând flori multicolore pe cap şi pe veşminte. Au pornit pe aleile Muzeului Satului, în deschiderea alaiului cântând fanfara din Buziaş, şi au intrat pe rând în casele comunităţilor etnice prezente, invitându-i să se alăture alaiului care a defilat prin tot parcul imens în care e amenajat muzeul, până la scena unde a avut loc spectacolul folcloric.
Conform unui scenariu care vrea să aducă aminte de ospitalitatea tradiţională, în fiecare casă a etniilor „naşii” dădeau bineţe gazdelor, care îi aşteptau cu masa întinsă cu bunătăţi din gastronomia locală şi îi invitau la un pahar de şliboviţă, pălincă sau becherovka. Apoi urma un cântec sau un dans din folclorul minorităţilor. Alaiul pornea mai departe, îmbogăţit cu noi culori, straie frumoase de sărbătoare şi graiuri diferite, devenind la final un simbol al diversităţii şi multietnicităţii din Banat.
 
Parada portului popular
Parada portului popular a fost o ocazie de a admira straiele populare, care sunt adevărate opere de artă ţărănească, cu o bogăţie de culori, cusături, materiale, accesorii. Spre deosebire de hainele din zilele noastre, care sunt supuse capriciilor modei şi impulsurilor de moment, straiele tradiţionale erau un lucru de preţ, reprezentative pentru identitatea oamenilor şi erau trecute din generaţie în generaţie. Confecţionarea lor presupunea o muncă de mai multe săptămâni sau luni şi erau create cu multă migală, măiestrie şi respectând tradiţia.
La Festivalul Etniilor parada în port popular a fost un adevărat spectacol, alăturându-se şi mulţi timişoreni, pentru unii dintre ei fiind o ocazie de a îmbrăca propriile straie tradiţionale.
 
Spectacol folcloric
Înainte de începerea spectacolului cu dansuri şi cântece din folclorul minorităţilor din Banat, toate etniile prezente au dat mână cu mână şi au dansat o horă bănăţeană, un moment frumos care a reamintit că există unitate şi comuniune în diversitate.
Spectacolul folcloric a fost deschis de grupul ucrainean „Kozaciok” din Suceava, cu tineri care, după cum au spus organizatorii, s-au pregătit mult pentru a realiza vestitul dans cazacioc. Pe scenă au urcat apoi corul Shalom al comunităţii evreieşti din Timişoara, ansamblul de dansuri „Warjascher Spatzen” al comunităţii germane din Variaş, ansamblurile „Szederinda” şi „Csurdangata” ale comunităţii maghiare din Tormac, ansamblul „Palucenka” al bulgarilor din Dudeştii Vechi, ansamblul „Sveti Nicola” al comunităţii sârbe din Becicherecu Mic, ansamblul de dansuri al romilor din Măguri, ansamblurile ucrainene „Kalena” şi „Trio Hrin” din Ştiuca.

Comentarii