O delicatesă culinară
Ne îndreptăm cu repeziciune spre a doua jumătate a toamnei, denumită în popor „Gustar”, pentru că această perioadă ne oferă momentul în care gustăm din toate roadele acestui anotimp. În această perioadă prunele albăstrui-brumării sunt dulci şi zemoase, semn că e momentul oportun pentru a face un magiun delicios.
Magiunul de prune
Cuvântul „magiun” provine din Turcia, dar în Ardeal i se spune „silvoiz”. Puțini sunt cei care prepară această delicatesă, dar şi mai puţini au fost cei care au avut şi şansa să o şi deguste. Magiunul de prune are un singur ingredient, prunele, care, însă, trebuie neapărat să fie de înaltă calitate: bine coapte, aromate şi dulci, deoarece această „dulceaţă” nu conţine strop de zahăr.
Tradiţia continuă an de an
În satele de pe Valea Mureşului Superior, magiunul se face într-un cazan imens de fontă, care se fierbe într-o groapă plină cu jar. Femeile cele mai pricepute din comunitate supraveghează cu ochi de vultur magiunul, ca să nu cumva să se prindă de vas, iar tinerii îmbrăcaţi în straie populare joacă împrejurul cazanului, ca să iasă gustos. Nu-i aşa că-i foarte frumos?
Când magiunul de prune este gata, acesta este conservat în borcane bine închise pentru a putea fi păstrat vreme îndelungată. Este foarte gustos şi aromat, chiar dacă nu are deloc zahăr adăugat, este atât cât trebuie de dulce. Ne îndreptăm cu repeziciune spre a doua jumătate a toamnei, denumită în popor „Gustar”, pentru că această perioadă ne oferă momentul în care gustăm din toate roadele acestui anotimp. În această perioadă prunele albăstrui-brumării sunt dulci şi zemoase, semn că e momentul oportun pentru a face un magiun delicios.
Magiunul de prune
Cuvântul „magiun” provine din Turcia, dar în Ardeal i se spune „silvoiz”. Puțini sunt cei care prepară această delicatesă, dar şi mai puţini au fost cei care au avut şi şansa să o şi deguste. Magiunul de prune are un singur ingredient, prunele, care, însă, trebuie neapărat să fie de înaltă calitate: bine coapte, aromate şi dulci, deoarece această „dulceaţă” nu conţine strop de zahăr.
Tradiţia continuă an de an
În satele de pe Valea Mureşului Superior, magiunul se face într-un cazan imens de fontă, care se fierbe într-o groapă plină cu jar. Femeile cele mai pricepute din comunitate supraveghează cu ochi de vultur magiunul, ca să nu cumva să se prindă de vas, iar tinerii îmbrăcaţi în straie populare joacă împrejurul cazanului, ca să iasă gustos. Nu-i aşa că-i foarte frumos?
