O cabanǎ pentru împǎtimiţii muntelui
Undeva, acolo sus, la înǎlţimea de 2.206 metri, sub vârful Babele, la intersecţia principalelor cǎrǎri montane, gǎsim cea mai populatǎ cabanǎ din Munţii Bucegi. Cabana Babele rezistǎ viscolelor, nǎmeţilor sau arşiţei soarelui de peste 78 de ani.
Puţinǎ istorie
Primul preşedente al Asociaţiei Drumeţilor din Munţii Înalţi ai României, între anii 1929 și1934, doctorul Gheorghe Dumitrescu, a avut ideea de a construi pe platoul Bucegi o casǎ sau o cabanǎ pentru adǎpostirea turiştilor. Asociaţia a fost înfiinţatǎ în anul 1929, obţinând statutul juridic în februarie 1930. Astfel, în luna aprilie 1930 ideea de a se construi în vârful muntelui un adǎpost montan devine realitate. Coproprietarii terenului de pe muntele Obârşia doneazǎ Asociaţiei Drumeţilor din Munţii Înalţi ai României suprafaţa de 10.109 metri pǎtraţi, la punctul „Altarul Babelor”, astfel actul de donaţie a fost înregistrat la Judecǎtoria Pucioasa. Pe acest teren urma sǎ se ridice construcţia.
Temelia construcţiei are ca bazǎ concerte muzicale
În popor este o zicalǎ şi anume cǎ „muzica stǎ la baza fǎuririi tuturor lucrurilor”, aşa s-a întâmplat şi cu Cabana Babele. Pentru ridicarea ei era nevoie de mulţi bani, bani care nu existau, aşa cǎ s-a luat hotǎrârea organizǎrii de concerte de muzicǎ de camerǎ şi lieduri. Primul concert pentru strângerea de fonduri a avut loc la Ploieşti în sala Odeon, în februarie 1935. Banii strânşi nu erau suficienţi, astfel au mai urmat şi alte concerte, unul la Sala Dalles din Bucureşti, în ianuarie 1936, organizat de Ion Udrişte-Olt, cel de al doilea preşedinte al asociaţiei, şi în aprilie 1937. Toate eforturile de colectare a fondurilor nu au fost în zadar, astfel cǎ în septembrie 1936 se pune prima piatrǎ de temelie la construcţia ce urma să devină cabana Babele. Lucrǎrile au fost începute dupǎ planurile întocmite de arhitectul Octav Doicescu. La construcţia clǎdirii au participat şi membrii asociaţiei care au urcat pe platoul Bucegi cu targa sau cu spinarea piatra, lemnul şi alte materiale de construcţie. Piatra folositǎ la zidire provenea din ruinele unei vechi fortǎreţe. Lucrǎrile edificiului au fost încredinţate lui Emilian Iliescu, unul dintre membrii asociaţiei şi pǎrtaş la elaborarea proiectului. Iliescu venea în fiecare sâmbatǎ pentru a supraveghea lucrǎrile, dar nici preşedintele asociaţiei, Ion Udrişte-Olt, nu a stat departe de şantier - el verifica sǎptǎmânal stadiul lucrǎrilor. În luna august 1937 a fost ales primul cabanier, Gheorghe Berceanu. La finanţarea lucrǎrilor pentru Casa Babele, aşa cum a fost numitǎ în planurile arhitecturale, a contribuit printr-o donaţie şi doctorul Gheorghe Dumitrescu, președintele onorific al Asociaţiei Drumeţilor din Munţii Înalţi ai României şi Uzinele Comunale Bucureşti.
Inaugurarea Casei Babele devenitǎ ulterior Cabana Babele
La 1 noiembrie 1937, au fost date în folosinţǎ douǎ dormitoare comune la etaj, iar la parter o sufragerie şi bucǎtǎrie. În planuri, Casa Babele avea o suprafaţǎ de construcţie de 350 de metri pǎtraţi şi înǎlţimea de 15 metri, adicǎ, în desfǎşurare, demisol, parter şi etaj. La demisol sǎ se amenajeze un depozit pentru echipamentele schiorilor, sala de garderobǎ, douǎ dormitoare, bucǎtǎrie, baie, uscǎtor, depozitul de alimente şi camera cabanierului. În planul parterului erau nouǎ dormitoare, o verandǎ şi sufrageria cu o suprafaţǎ de 100 de metri pǎtraţi, iar etajul gǎzduia opt dormitoare, adicǎ în total 300 de locuri de cazare. Datoritǎ suprafeţei mari și numǎrului mare de locuri la cazare, construcţia primeşte numele de Cabana Babele.
Popularitatea Cabanei
Numele de Cabana Babele începea sǎ devinǎ tot mai cunoscut, în luna ianuarie 1938 au avut loc primele cursuri de perfecţionare pentru schiori, cursuri ce au rǎmas o tradiţie pentru anii urmǎtori. Anotimpurile de iarnǎ şi primǎvarǎ aduceau tot mai mulţi turisti, iar pârtia de schi de la Babele devea tot mai practicabilǎ. Lungimea pârtiei de schi este de 400 de metri, diferenţa de nivel de 60 de metri şi are un grad scǎzut de dificultate. Prosperitatea popularizǎrii cabanei începe odatǎ cu construirea telecabinei Buşteni-Babele, demersurile pentru ridicarea acestei staţii de telecabinǎ au fost fǎcute din anii 1970, iar lucrǎrile la construcţia propriu zisǎ au fost începute în primavara anului 1973. De la inaugurarea staţiei de telecabinǎ din luna august 1978, platoul Bucegilor a fost o atracţie şi mai mare pentru turişti. Din telecabinǎ se poate admira, pe tot traseul, peisajul superb oferit de împrejurimi, caprele-negre, iar pe platou ciupercile de piatră, „Babele”, situate în faţa cabanei, şi bǎtrânul Sfinx care vegheazǎ neîncetat viaţa montanǎ - acestea au ajuns vedete în fotografiile turiştilor. De-a lungul anilor cabana a avut mai mulţi cabanieri, iar de câţiva ani Cabana Babele este proprietatea unor minunaţi oameni cu tradiţie de cabanier din tatǎ în fiicǎ. Cabanierii oferǎ cazare şi masǎ turiştilor care vor sǎ petreacǎ câteva zile în inima munţilor, doritorilor de relaxare şi odihnǎ. Cabana dispune de camere moderne cu douǎ pânǎ la douǎsprezece paturi, bufet-restaurant-autoservire cu program permanent. Iluminatul cabanei se face de la reţeaua publicǎ, iar încǎlzirea cu gaze naturale şi centralǎ termicǎ. Aici turiştii pot consuma contra cost de la ceaiul fiebinte, vin fiert, la ciorbe de tot felul, fripturi şi mâncǎruri gǎtite, alǎturi de sucuri, bǎuturi alcoolice şi nealcoolice. Tarifele la cazare sunt: 30 lei de persoanǎ în camere cu 4-12 paturi, 80 lei pentru camera cu pat dublu fǎrǎ grup sanitar propriu și 100 de lei camera cu pat dublu cu grup sanitar propriu.
Drumuri de acces pânǎ la Cabana Babele
Din Buşteni poteca marcatǎ cu triunghi albastru pe vǎile Urlǎtoarea Micǎ şi Urlǎtoarea Mare pânǎ în apropriere de cantonul Jepi. De aici o potecă de legaturǎ marcatǎ cu triunghi roşu care merge pânǎ sub Vârful Ciocârlia cu altitudinea de 2025 de metri, unde întâlneşte drumul marcat cu bandǎ galbenǎ pânǎ la cabana Babele. Durata acestui traseu este de cinci ore, iar traseul Buşteni - cantonul Jepi este recomandat doar vara.
Cabana Babele - Peştera Ialomicioarei, traseu marcat cu cruce albastrǎ, sau Cabana Babele - Cabana Caraiman - Crucea Eroilor - Cabana Omu, traseul are marcaj cruce roşie. Din Buşteni se merge cu telecabina pânǎ sus la staţia Babele, apoi pe jos câteva minute pânǎ la Cabana Babele.
Preţul unui bilet la telecabinǎ este de 35 de lei, un drum de adult.
Din Sinaia se merge pânǎ la hotelul Alpin Cota 1400, apoi pe traseul marcat cu bandǎ roşie pe la Cabana Valea cu Brazi, altitudine 1510 metri, Piatra Turcului, Valea Zgârburei pânǎ la cabana Vârful cu Dor, altiudine 1885 de metri. De aici traseul este marcat cu bandǎ galbenǎ, drumul merge paralel cu linia telefonicǎ, pe la cabana Piatra Arsǎ, altitudine 1950 de metri, pânǎ la cabana Babele. Durata este de cinci ore.
