Marcaj:
- De la Babele spre Omu, până la baza vârfului Găvanu, se merge pe tarseul marcat cu bandă galbenă 
- De la Vârful Găvanu, Mecetul Turcesc, cascada Obârșia Ialomiței până la Peștera se merge pe traseul marcat cu bandă albastră Timp: 4 ore (urcat), 3 ore (coborât)
Dificultate: medie
Închis iarna
Recomandat: tuturor turiștilor/ turiștilor bine pregătiți
Campare: Zona Peștera
Traseul Babele - Mecetul Turcesc - Cascada Obârșia Ialomiței - Peștera este un traseu pitoresc pe platoul Bucegi ce înconjoară munții Obârșiei, trece pe deasupra obârșiei Văii Jepilor, obârșiei Văii Cerbului, ca mai apoi, purtați de-a lungul Văii Ialomiței, presărată cu derulări de cascade și văi, să se ajungă la Cabana Peștera.
De la Cabana Babele spre Cabana Omu
Din Bușteni la Babele se poate ajunge cu telecabina. Se poate ajunge și pe jos parcurgând traseul Jepii Mici [LINK TRASEU]. În fața stației de telecabină de pe platoul Bucegilor, de la Babele, indicatoarele ne îndrumă spre Cabana Omu pe marcajul cu dungă galbenă, durata traseului fiind de două ore – două ore și jumătate. De la Cabana Babele, lăsând în urmă siluetele pietrificate ale „Babelor”, pornește poteca spre Cabana Omu. Primul popas, la numai câteva minute de „Babe”, se face la „Sfinx”, megalitul-simbol al Bucegilor. De altfel, pe tot platoul, ochiul uimit al turistului înregistrează o ireală desfășurare de stânci și megaliți, într-o diversitate de forme și dimensiuni, care i-au impresionat și continuă să îi impresioneze pe cei care o contemplă. Poteca cu suișuri și coborâșuri trece pe deasupra obârșiei Văii Jepilor, lasă în urmă Refugiul Salvamont de la poalele Babei Mari și se întinde de-a lungul Văii Șugărilor.
După douăzeci, treizeci de minute de mers se ajunge la Curmătura Șugărilor. Aici, străjuită pe fundal de Colții Morarului se întâlnește prima ramificație, indicatoarele ne îndrumă spre Vârful Caraiman, Crucea Eroilor (marcaj cu cruce roșie) și spre Omu [LINK TRASEU]. Mai departe poteca urcă în creasta Colții Obârșiei și apoi pe platforma Pintenului Obârșiei, de unde se despart două variante: se urcă la stânga spre drumul de iarnă sau dreapta spre flancul nordic al crestei, pe o potecă îngustă ce străbate o prispă lungă cu bolovănișuri pe sub „Cerdacul Obârșiei”. După aproximativ douăzeci de minute se poate face un nou popas în Curmătura Văii Cerbului. În acest punct, unde Valea Cerbului este despărțită de Valea Obârșiei Ialomiței, unde drumul de vară se întâlnește cu drumul de iarnă și mai departe după o scurtă porțiune se desparte din nou spre Vârful Omu și spre Peștera, peisajul este de vis. În dreapta, Colții Morarului își etalează, mândri, siluetele, în față este blocul de calcare albe ce formează Vârful Găvanele (2478 de metri), străjuit la bază de stânca în formă de zeu, botezată din moși- strămoși „Saturn”, iar în stânga Valea Obârșia Ialomiței.
Valea Obârșia Ialomiței
Din Vârful Văii Cerbului străjuit de „Saturn”, părăsim drumul spre Cabana Omu și, conform indicatoarelor, spre Peștera urmăm de acestă dată marcajul cu dungă albastră timp de o oră și jumătate, două ore. Poteca coboară pe sub imensul bloc de calcare, cunoscut ca „Mecetul Turcesc” datorită formei sale, în căldarea superioară a Văii Obârșia, de aici șerpuiește pe firul văii, prin pajiști cu iarbă înflorită până deasupra „Cascadei Obârșia”, însoțită de cele două pârâiașe, „Valea Cotlonului” și „Valea Bisericii”, ce pornesc dinspre Mecetul Turcesc și se unesc în pârâul Obârșia. Acest pârâu a dat numele și munților din stânga sa, Colții Obârșiei (2.480 de metri) și Obârșia (2.403 metri). Curgând domol, la umbra Culmei Doamnelor, din dreapta sa, pârâul Obârșia se învolburează brusc în fața unui prag de piatră pe care îl sare zgomotos și spectaculos, formând Cascada Obârșia Ialomiței. Valea Obârșiei este de origine glaciară, formată din două căldări, una inferioară și una superioară, despărțite de pragul în care s-a format cascada. Este cea mai înaltă cascadă din Carpații Meridionali și a doua de pe suprafața României, în ceea ce privește înălțimea căderii de apă, aproximativ 100 de metri. Cascada se numără printre cele mai căutate atracții din masivul Bucegi.
Locul unde ia naștere Ialomița
Din stânga cascadei, sărind din prag în prag, se alătură Șiștoaca Obârșiei. Poteca ușor șerpuită coboară coasta puternic înclinată din stânga cascadei, traversează Șiștoaca Obârșiei și se așterne lin printre blocuri de stânci și bolovănișuri impresionante, ireal risipite pe pajiște. Aici este timpul unui nou popas. Întins pe spate pe covorul verde, inspirând parfumul florilor și „pulberea” ionizată a apei formată în cădere, îți imaginezi că așa ar putea fi „Raiul”, dar îți revii repede gândindu-te prin ce zbucium au trecut acești munți atunci când s-au desprins asemenea blocuri de piatră din ei. Completând rezervele de „sănătate” și de apă din rucsac, revenim la poteca ce urmează flancul vestic al Obârșiei și, după parcurgerea unei coame scunde, se traversează Valea Șugărilor. Firul apei, de-a lungul căreia merge paralel poteca, până în acest punct se strecoară relativ ușor pe fundul uriașei căldări glaciare a Obârșiei, iar după ce primește din stânga Valea Șugărilor și din dreapta Valea Doamnelor, dobândește „cartea de identitate” cu numele Ialomița. Din punctul de traversare a Văii Șugărilor poteca urcă ușor pe coamă, iar apoi coboară pe Piciorul Babelor spre Peștera. După ce intersectează drumul dinspre Babele poteca coboară pe platoul larg unde se află stația de telecabină Babele – Peștera și Refugiul Salvamont Dâmbovița. La capătul poienii poteca traversează Valea Cocorei și după un urcuș scurt se ajunge la punctul unde pe vremuri a fost „Cabana Peștera”. La ora actuală aici se află Hotelul Peștera. De aici revenim la Bușteni prin intermediul releului de telecabine, Peștera-Babele și Babele-Busteni.
Echipați corespunzător, în special cu bocanci de munte, haine de ploaie, traseul merită parcurs, peisajul inedit, ireal din zona cascadei, oferă iubitorilor de natură și drumeții un spectacol din povești.
