Între Italia și România
Emilia Bartoli își are rădăcinile în orașul Bușteni și ne împărtășește puțin din experiența copilăriei, despre plecarea ei în Italia la vârsta adolescenței și revenirea pe pământul natal.
„Îmi amintesc cu plăcere de perioada copilăriei și adolescenței mele. Am trăit intens și m-am bucurat de momente minunate într-o zonă liniștită, cu aer curat, cu pădurile și munții care parcă ne protejau în timp ce ne jucam liberi în mijlocul naturii. Apreciez mult această legătura strânsă cu natura, care s-a creat în timpul copilăriei. Mi-a fost dor de locurile acestea minunate și mă bucur foarte mult că m-am întors acasă!”
O perioadă din viață ați petrecut-o departe de țară, în Italia. Ce a însemnat pentru dumneavoastră acest lucru? Și-a pus amprenta pe formarea dumneavoastră?
Viața mi-a purtat pașii către o țară frumoasă, Italia, care urma să-mi fie casă pentru mai bine de 13 ani. Consider că experiența mea de viață în Italia m-a ajutat să devin persoana care sunt astăzi și mi-a lărgit orizontul. Trăind peste hotare, înveți că există atâtea obiceiuri diferite, atâtea feluri diferite de a rezolva o problemă și atâtea moduri diferite de a te bucura de viață și mai înveți un lucru important: că nici unul nu este greșit! Toleranța, iertarea și iubirea, sunt fundamentale pentru fiecare dintre noi. Ajunsă în Italia la o vârstă destul de fragedă, 19 ani, pot spune că formarea și maturizarea mea s-au produs acolo. Am urmat cursurile Universității din Parma, studiile de licență în Științe Politice și Instituții Europene și Master în Studii Internaționale și Europene, în cadrul aceleiași instituții. Tot acolo mi-am întemeiat familia, soțul meu este italian, avem un băiețel de aproape opt ani, am obținut cetățenia italiană, am legat foarte multe prietenii, am învățat multe lucruri. Au fost niște ani importanți din viața mea, am trăit momente frumoase, mai puțin frumoase, am căzut, m-am ridicat...ca fiecare dintre noi, când parcurgem povestea noastră personală. Astfel, am ajuns să am două case: România și Italia.
Cum ați regăsit orașul?
Întoarcerea acasă a fost surprinzător de plăcută. România este o țară minunată, în continuă și rapidă dezvoltare. Orașul meu natal, Bușteni, a înflorit și nu este cu nimic mai prejos de alte stațiuni turistice montane europene. Sunt mândră de transformarea sa și sper ca toți oamenii să aprecieze și să respecte aceste rezultate. Am regăsit persoane minunate care simt binecuvântarea de a locui într-o zonă atât de frumoasă și curată.
Ce dă stabilitate vieții dumneavoastră?
Am înțeles, din proprie experiență, că „stabilitatea” este un concept relativ. Cât de stabilă ar putea să pară situația în care ne aflăm, în cursul unei zile totul se poate schimba. Există perioade de echilibru și stabilitate, dar într-un continuu proces de transformare. Momentan, stabilitatea îmi este dată de către familie și de către job.
Mulți turiști vin aici pentru energia pozitivă a locului. Îi simțiți prezența?
Personal, pot spune că este singurul loc în care mă simt completă. Da, simt energia minunată a locului, am simțit-o din copilărie și cred că este o zonă binecuvântată!
Aveți o activitate frumoasă și solicitantă în același timp, puteți să ne vorbiți puțin despre ea?
Este o activitate de care mă ocup cu foarte mare plăcere. Lucrez pentru o confederație sindicală italiană, în sprijinul muncitorilor români, foarte numerosi, care lucrează în Italia. Din păcate, situația pe piața muncii din Italia a devenit foarte critică și avem foarte multe cazuri de exploatare a românilor la locul de muncă. Noi îi ajutăm să își vadă respectate drepturile în timpul șederii în Italia și îi ajutăm gratuit, ca la întoarcerea în România să li se recunoască drepturile sociale acumulate în Italia.
Ce ați transmite locuitorilor acestui oraș?
Iubiți și respectați Bușteniul! Este un mic colțișor de rai!
