Ctitoria Stolnicului Constantin Nenciulescu
Biserica, ridicată în secolul XVII de către Stolnicul Constantin Nenciulescu, se află lângă școală (fost conac Oteteleșanu) și lângă lacul Buftea-Buciumeni, în satul Buciumeni, orașul Buftea.
După cum relevă pisania, în timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni, marele Stolnic Constantin Nenciulescu a ridicat biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” la data de 25 septembrie 1787.
Cincizeci și șase de ani mai târziu, Marele Logofăt Alexandru Nenciulescu, fiul stolnicului și stăpânul proprietății la acea vreme, a fost înmormântat în fața ușii vestice, în incinta bisericii, fapt ce a dus la mutarea intrării în partea de sud pronaosului, unde a fost înmormântat, în 1873, Marele Cavaler Dimitrie Ioanichid. Maria Nenciulescu, căsătorită cu fostul om politic Constantin C. Arion, a intrat în posesia moșiei de la Buciumeni (conacul și biserica), ca mai apoi să o lase moștenire fiicei acestora, Ana Costescu, căsătorită cu Constantin Oteteleșanu, aceștia din urmă au fost proprietari până în anul 1848.
În anul 1918 biserica a devenit grajd, în urma ocupației germane, timp în care dalele din piatră din interior au fost scoase și din care s-a realizat trotuarul din jurul lăcașului de cult. Un an mai târziu, biserica a fost declarată monument istoric.
În urma cutremurelor din secolul XIX, a umidității crescute a zonei, a deteriorării suferite în timpul Primului Război Mondial și a infiltrațiilor datorate acoperișului crăpat s-au făcut consolidări și reparații în anul 1968, respectiv 1995.
Arhitectură
Biserica este construită în stil postbrâncovenesc, are naos, pronaos și trei abside (încăperi semicirculare), cea de-a treia fiind despărțită de naos prin catapeteasma cu două uși (a treia fiind zidită), iar clopotnița se află pe pronaos, împreună cu scara de acces.
Chenarele ce împodobesc ușile și ferestrele sunt din piatră atent sculptată, iar ușa principală este din lemn de stejar și sculptată în stil baroc.
Pictura realizată de Ieromonahul Ștefan, Deaconul Gheorghe Manole și Calfa Tudorache este făcută în tehnica frescă și respectă tipul picturii contemporane a acelor vremuri. Din pricina vechimii, nu se mai ințelege dacă mai există sau nu portretele ctitorilor pe peretele vestic al pronaosului.
Mijloace de transport:
- Autobuzul : 460, stația „Laromet”;
- Maxi-Taxi : 508, stația „Piața Chibrit”, București,
- Coordonate GPS : 44°32'31.8"N 25°57'22.3"E
