Teodor Frolu este arhitectul căruia îi datorăm restaurarea clădirii The Ark, fosta Bursă a Mărfurilor din Bucuresti, care dateaza din 1898 și este situată pe Strada Uranus 150, lângă Piața de flori „George Coșbuc”. The Ark adăpostește astăzi birouri ale unor companii din industria creativă, dar și restaurantul Ivan Pescar & Scrumbia Bar, fiind frecvent gazda unor evenimente culturale și artistice, precum și un exemplu de revitalizare urbană bucureșteană în Sectorul 5. Cofondator DC Comunications și vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, Teodor Frolu ne-a povestit cum a reușit să îmbine în același loc mai multe proiecte pe care le susține atât în București, cât și în Delta Dunării.
Cum ați reușit să reabilitați clădirea The Ark?
E foarte simplă povestea. În 2004, mă plimbam într-o zi pe stradă și am văzut atunci clădirea pentru prima oară în viața mea. Clădirea avea niște table în geamuri și era abandonată, fusese incendiată la începutul anilor '90. Erau și niște pomi crescuți înăuntru, mai înalți decât fațada. Mi-am spus atunci: „Doamne daca mi-aș dori ceva, ar fi să refac clădirea asta”. Peste doua saptămani am aflat că e de vânzare, am făcut un credit, am găsit niște parteneri și împreună cu ei mi-am îndeplinit visul. Trei ani a durat șantierul, între 2005 și 2008, și iată că am împlinit deja 10 ani de la inaugurare.
În cadrul festivalului Turismului Responsabil ați avut o intervenția despre modul în care evoluția oarecum organică a Bucureștiului a fost afectată de proiectele urbaniste ceaușiste prost gândite din zona Uranus. Cum ar putea fi remediate aceste greșeli de proiectare în zilele noastre?
Intervenția mea s-a referit la niște lucruri de care ne lovim astăzi și poate nu ne dăm seama de ce. Pe baza experienței mele și a studiilor pe care noi le-am făcut în zonă, în cadrul firmei de urbanism pe care o am și cu care am dezvoltat diverse scenarii de dezvoltare, sperăm noi că această revitalizare într-o zi se va și întâmpla. Dau exemplul „Planului Integrat de Dezvoltare Urbană”, un proiect care dă o soluție și pentru Piața de Flori, dar care s-a extins la întregul centru al Bucureștiului. A fost una dintre inițiativele noastre, la care a contribuit și expertiza mai multor companii de design și urbanism, inițiativă care acum se afla în strategia de dezvoltare a Bucureștiului.
Se consideră că multe companii nu sunt prea interesate să investească în sectorul 5, care e perceput uneori ca un sector mai degrabă rezidențial. Ce părere aveți?
Sectorul 5 are un potențial extraordinar din două motive. Are spații importante care nu sunt valorizate, foste platforme industriale care nu au intrat într-un plan de reabilitare. Dispune și de un patrimoniu arhitectural foarte interesant, începând de la Casa poporului și terminând cu ansamblul de aici, precum și cartiere mai vechi, din Cotroceni sau cartiere mai noi ca Rahova, Ferentari. Aceste avantaje nu au fost încă suficient de bine comunicate și nu există o perspectiva integrată asupra valorii acestei zone. Sectorul 5 încă suferă, fiind dominat de cartiere mari precum Rahova și Ferentari, care au avut o reputație nu foarte bună. Inclusiv noi suferim uneori de pe urma unor astfel de preconcepții. Când spui Calea Rahovei, lumea își închipuie că ești într-o zonă periculoasă, greu accesibilă. Puțină lume știe cum Calea Rahovei începea de fapt de la Unirii, din dreptul Tribunalului. De acolo începea Rahova, care a fost tăiată de Bulevardul Unirii. E o zonă în care noi credem sincer, o zonă foarte valoroasă pentru oraș, care va renaște foarte curând. Este și motivul pentru care noi am investit aici.
Sunteți unul dintre membrii fondatori ai Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23. „Toți într-o barcă”, din câte am înțeles? Cum reușește restaurantul Ivan Pescar & Scrumbia Bar să aducă Delta Dunării mai aproape de bucureșteni? Astfel, susțineți și economia locală din Deltă? Produsele vin de acolo?
Pasiunea pentru Delta Dunării a început acum 30 de ani. Delta e un loc foarte special. Fiind un iubitor de natură și de tradiție, nu ai cum să nu te îndrăgostești. A venit și întâlnirea cu Ivan acum 10 ani. Ne-am întâlnit la un festival de gastronomie unde eu eram reprezentantul mișcării Slow Food Romania, iar Ivan era, desigur, eroul Ivan. De aici a început o lungă și frumoasă poveste. Restaurantul e proiectul nostru realizat împreună cu asociația Ivan Patzaichin și a apărut mult mai târziu, inițial la Tulcea, acum 4 ani, iar în urmă cu doi ani ne-am decis să deschidem și în București. Având în vedere că exista acest spațiu care-și căuta o întrebuințare, așa s-au îmbinat două proiecte de-ale mele, cumva în același loc. Toate produsele provin din zona Tulcei: vinul, peștele, semipreparatele. De aceea suntem și singurul restaurant regional din București. Suntem clar pe specific deltaic. La The Ark suntem mereu gazda unor evenimente care promovează pe de o parte tradiția, dar și inovația. Tradiția este foarte importantă, dar mai important este și modul în care o folosești și o reinventezi într-o economie modernă.
La The Ark suntem mereu gazda unor evenimente care promovează pe de o parte tradiția, dar și inovația. Tradiția este foarte importantă, dar mai important este și modul în care o folosești și o reinventezi într-o economie modernă.
Teodor Frolu, arhitect
Foto:Alex Iacob
.jpg)
Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
