În toponimia românească, multe localități și-au primit numele după boierii care aveau conacele și proprietățile în vecinătate. Nu este și cazul familiei Bragadiru, care a luat numele localității unde a înființat afacerea ce i-a adus averea și renumele - fabrica de alcool.
Născut în 1842, Dumitru Marinescu devine ucenic al unui cofetar și fabricant de rachiu și, fiindcă dovedește spirit negustoresc și inițiativă, patronul îi lasă moștenire fabrica.
În preajma Războiului de Independență din 1877, Marinescu era deja atât de cunoscut, încât devine furnizor de rachiu și alcool pentru armata română implicată în război și, cu banii strânși astfel, înființează o fabrică de alcool rafinat în comuna Bragadiru. În 1879 își schimbă numele în Dumitru Marinescu Bragadiru și, curând, îi vine o nouă idee de afaceri - berea, care nu era o băutură prea consumată în sudul României în acele vremuri.
Așa că, negustor cu minte și cu dare de mână, combină utilul cu plăcutul și gândește o afacere în mijlocul orașului, cu producție și distracție în același loc. Fabrica de Bere Bragadiru se deschide în 1895, în același loc unde se află astăzi, pe o suprafață de peste 6 hectare de teren din zona Podul Calicilor (Calea Rahovei - bulevardul Regina Maria de astăzi). Palatul, numit în acea perioadă Colosul, era gândit ca un spațiu de evenimente și avea sală de bal, sală de spectacole, bibliotecă, popicărie, birouri și magazine. Berea care se bea era, desigur, din producția proprie.
Palatul Bragadiru și-a păstrat numele și renumele până la venirea comuniștilor care, în 1948, îl naționalizează și îl transformă în Casa de cultură V.I. Lenin, iar fabrica de bere primește numele de Fabrica de bere Rahova. Primul gest pe care îl fac comuniștii este să spargă cu barosul placa pe care era scris numele fondatorului, Dumitru Marinescu Bragadiru. După 1989, clădirea rămâne în paragină, din pricina unor probleme legate de retrocedare.
Recuperat în 2003 de descendenții familiei Bragadiru, Colosul este renovat și redevine un punct de atracție pentru organizarea de evenimente, având la dispoziție și o grădină întinsă. În aripa de clădire dinspre Calea Rahovei apar restaurante (Mahala, Aida Bistro, Suzana’s Ribs), iar zona devine un pol de gastronomie locală (împreună cu Berăria Germană, de alături).
Palatul Bragadiru este monument istoric. Sălile monumentale, decorațiunile și bunul gust care caracterizează multe clădiri ale Bucureștiului din acea epocă se pot vedea și aici, ca mărturie a unor arhitecți și constructori pricepuți.
Din păcate, clădirea fostei fabrici de bere este în ruină, cu puține șanse de a fi restaurată în viitorul apropiat.
În preajma Războiului de Independență din 1877, Marinescu era deja atât de cunoscut, încât devine furnizor de rachiu și alcool pentru armata română implicată în război și, cu banii strânși astfel, înființează o fabrică de alcool rafinat în comuna Bragadiru.
Fotografii: Ștefan Trăsnea
.jpg)
Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
