Ca să nu rămâie repetent şi în 2021 la capitolul Capitală Europeană a Culturii, patru asociaţii - ARCEN, Bucureștiul meu drag, Make a Point și Zeppelin – şi-au propus să scoată Bucureştiul la lumină, demonstrând în fapte, şi nu doar în vorbe, pe Facebook şi pe retina tuturor celor care se alătură demersului propus, că urbea şi-ar merita titlul de Capitală Europeană Culturală.
Arhitecţi şi urbanişti, ong-işti şi voluntari şi-au propus să le arate bucureştenilor şi nu numai, comorile ascunse ale Capitalei propunând, într-un demers inedit, explorarea comună a oraşului pe trasee mai puţin sau chiar deloc bătătorite. „Facem împreună exercițiul redescoperirii la pas al orașului cu care suntem obișnuiți, dar care ne ascunde nebănuite surprize", este motto-ul care îi mână în luptă pe temerarii acestui proiect. Până pe 15 iulie, orice curios poate descoperi gratis oraşul în care trăieşte, respiră, munceşte, se distrează şi se luptă cu canicula.
Închipuiţi-vă o excursie! Sau o expediţie în care ghizi vă sunt arhitecţi, oameni care vă iubesc oraşul. Oraşul complex, cu personalitate, istorie şi poveşti, oraşul de după blocuri, cel de dincolo de clădirile gri şi de coloşii de beton. Făceți-vă cadou o jumătate de zi și răspundeți sincer la o întrebare: chiar credeți că Bucureștiul ăsta nu vă mai poate surprinde cu nimic?
Alegeți ce vă place din lista tururilor, pe care o veți regăsi mai jos. Din motive sentimentale, eu am ales turul celor de la Zeppelin - arhitectură industrială din zona Parcului Carol, pentru că de aici, din parc, păstrez prima mea fotografie color, din copilărie.
Pentru mine e o fotografie, pentru ghizii din turul Zeppelin - arhitecți - este o lucrare de diplomă din studenție și o dorință: de a vedea o zonă veche a orașului repusă în valoare: „Când ne-am propus aceste tururi industriale în împrejurimile parcului Carol, am făcut-o pentru că e una din zonele ideale în care să mergi pe jos în București. Acest traseu va fi ca o descoperire arheologică, deoarece vom intra într-o zonă palimpsest al cărei strat original de oraș are aproape 300 de ani. Geografic vorbind, Bucureștiul era o așezare cu dealuri și coline, pe care azi n-o mai percepem așa. Pare perfect plat, asfaltat și betonat. Însă, nu cu mult timp în urmă, era o mare grădină, cu vii și livezi nesfârșite prin curți mănăstirești, cu suișuri și coborâșuri. Dacă urci la Filaret și la Halele Carol, de pildă, apoi spre Fabrica de Timbre și Șoseaua Viilor, vei simți dealul. Dincolo de geografie te așteaptă un tur prin spații și locuri altfel inaccesibile — fabrici și industrii încă active, iar altele într-un surprinzător proces de transformare".
Nu sună prețios dacă aveți răbdare să vă ridicați privirea de la vârful pantofilor la clădirile din zona Carol - Filaret, multe dintre ele din cărămidă roșie bătrână, acoperite de iederă și de uitare. Nu-s singure, și mai au viață nu doar pentru cei care le intră în suflet zi de zi, ci și pentru arhitecții care le cunosc și vor să le redea înfățișarea de odinioară. Ori să le integreze, după model european, într-un larg spațiu dedicat științei și tehnicii, un uriaș muzeu în aer liber, după model francez, o platformă în care vechiul și noul, ieri-ul și mâine -le să coabiteze spre bucuria trăitorului în București.
Imaginați-vă cum ar fi ca Uzina Electrică Filaret, prima centrală electrică publică din Capitală, funcțională din septembrie 1908, să facă corp comun cu Muzeul Tehnic Profesor Inginer Dimitrie Leonida, aflat vizavi, în Parcul Carol. Inspirată din arhitectura clădirilor franceze de patrimoniu tehnic din zona oraşului Lille, clădirea Electrica Filaret din strada Gral Candiano Popescu aparține astăzi S.C. Electrica S.A. În zilele noastre, vechile hale s-au transformat în garaj pentru mașinile de intervenție ale societății. Firma își dorește acum să vândă proprietatea, care include în curte și un adăpost anti-atomic. Momentan, spațiul vechii uzine este folosit contra cost pentru organizarea de concerte și filmarea de reclame. Ca o curiozitate, tot în acest spațiu este tras pe dreapta primul ateler mobil de defectoscopie, azi un autobuz retro mâncat de rugină.
De la Uzina Filaret aflată peste drum de Parcul Carol - menit să reprezinte versiunea bucureșteană a expoziției internaționale de la Paris - Zeppelinul ne-a deschis porțile Observatorului Astronomic Bosianu, înființat prin decretul lui Spiru Haret, în 1908, pe atunci ministrul Instrucțiunii Publice. Așa a luat ființă Observatorul Astronomic şi Meteorologic, clădire ce poartă semnătura arhitectului belgian Alphonse Engels. Uimitor, dar cele mai multe instrumente aflate în patrimoniul Observatorului sunt și astăzi funcționale, iar cei 25 de cercetători ai Academiei Române vorbesc despre matematici și astronomie cu o bucurie greu de regăsit la cei mai mulți dintre semenii noștri.
În curtea Observatorului se află alte două clădiri, dar noi i-am trecut pragul doar celei mai mari dintre ele - Casa Bosianu, locuinţa renumitului jurist Constantin A. Bosianu, cel care nu a creat doar Codul Civil, ci a fost și prim-ministru al României, director al Ministerului Justiției şi decan al Facultăţii de Drept din Bucureşti. Clădirea îi este atribuită arhitectului Luigi Lipizer, cel care și-ar fi pus semnătura și pe imobilul actualei case a Universitarilor din București. Sunt voci care susțin că aici, în Casa Bosianu, s-ar fi pregătit, în secret, actul Unirii de la 1859. Imobilul - care păstrează însemne unioniste inclusiv în vitralii, a devenit reședința președintelui Consiliului de miniștri ai României pe durata guvernului Bosianu (26 ianuarie/ 7 februarie și 14/26 iunie 1865). Totodată, aici ar fi fost și sediul primăriei Bucureștiului, pe perioada în care Bosianu a fost edil șef al urbei. Acum casa găzduiește biblioteca Observatorului Astronomic Bosianu al Academiei Române.
De la Bosianu am coborât spre Fabrica de Timbre, cu o oprire la Gara Filaret, prima gară din București, deschisă în octombrie 1869 cu ocazia inaugurării primei linii de cale ferată din Princiate ce lega Bucureștiul de Dunăre, București-Giurgiu. În 1960 clădirea, acum monument istoric, a fost transformată în autobază, iar în prezent spațiul este cunoscut drept autogara Filaret.
De aici, la Fabrica de Timbre drumul e scurt. Imobilul - deloc spectaculos din punct de vedere arhitectural - este funcțional, aici lucrând în jur de o sută de oameni. O clădire veche ce dispune și de adăpost antiaerian construit după standardele germane din 1937. Aici se produc timbre, dar și formulare tipizate foloste de Compania de Poștă Română.
Ultimul punct pe traseu l-au reprezentat Halele Carol, spectaculoasele clădiri construite în 1887. Atunci, pe Dealul Filaretului, un elveţian - Erhardt Wolff - şi-a relocat un atelier pentru "fabricațiunea focoaselor" pentru Ministerul de Război. După 1948, fabrica este naționalizată fiind transformată în Uzina Metalurgică Steaua Roșie. În prezent a devenit SC Hesper SA. Aici se produc, într-un corp nou, echipamente hidraulice, în timp ce vechile corpuri ale fabricii Wolff au devenit spații pentru organizarea de evenimente culturale.
Dacă v-aţi gândit măcar o dată cum e să fiţi turiști în propriul Bucureşti, lăsaţi oraşul să vă surprindă şi alegeţi unul dintre tururile de mai jos!
Nu vă lăsaţi aparatul de fotografiat acasă, dacă aveţi unul, sau puneţi-vă telefonul isteţ la treabă, ca să faceţi poze. Şi dacă le postaţi ulterior pe Facebook nu uitaţi să le însoţiţi de hashtag-ul #Bucureşti2021. Cine ştie? Capitala ar putea fi una cu adevărat europeană şi datorită nouă.
ARCEN: Bucuresci – 2021, traseu cultural pietonal
Vineri, 10 iulie | orele 19:00
Punct de plecare: Hanul Gabroveni
Poveștile Bucureștilor sunt scrise pe fiecare clădire pe lângă care trecem, pe fiecare pod pe care îl traversăm și la fiecare colț de stradă, promit organizatorii. Fie că ești calic, paharnic, mămăligar, comis-voiajor, zăbunar, tinichigiu, cărămidar sau corporatist, Bucureștii îți rezervă o pagină în povestea care se scrie chiar sub ochii tai, spun organizatorii, care promit istorii din vechile hanuri bucureștene, de la primul samsar la negustorul-filosof, la cârciumarul cusurgiu, de la nimfele dâmbovițene, la demoazelele de pension, de la Pârcălabul Andronache la Ilie Geambașul, din Mahalaua Bălăceanului în Mhalaua Potcovari. Detalii, aici.
Bucureștiul meu drag: Cartierul Bazilescu
Sâmbătă, 11 iulie | orele 18:45
Punct de plecare: Hanul Gabroveni
Plecarea se face de la Hanul Gabroveni pe Șepcari, pe lângă Hanul lui Manuc, și de acolo la stația de metrou Unirii 1. După o călătorie la Basarab, cu schimbare pe Magistrala 4 până la stația Jiului, grupul va ajunge l Teatrul Masca, pe strada Pieței și Olteniei. De aici drumul va duce spre Parcul Bazilescu, dar și la biserica cu același nume. Un punct pe traseu îl reprezintă Lacul Grivița. Întoarcerea se face străzi cu nue puternice, precum Elocinței și Gloriei. Detalii, aici.
Make a Point: Trasee de redescoperire a Pantelimonului
Duminică, 12 iulie 2015 | orele 10:00 – 12:30
Primul traseu de redescoperire a Pantelimonului. Punct de plecare: Hanul Gabroveni
Din apropierea pieței Unirii, veți intra într-unul dintre cartierele industriale ale Bucureștiului, pe care îl veți cunoaște din zona stației de metrou Inginer Costin Georgian. Veți vedea ce s-a întâmplat cu principalele obiective industriale ale cartierului: uzinele Faur, Republica, Granitul, Electroaparataj și cum s-a schimbat dinamica acestor spații în ultimii ani. Pe locul unei întreprinderi etalon se ridică astăzi un centru comercial, care promite românilor ...multă distracție. Alte obiective de pe traseu? Fostele căi ferate ce serveau transportului de marfă și de navetiști, platforma Turnului de Artă (turnul de apă al Postăvăriei Romane), statuia 1907, aflată acum în Parcul Florilor, Biserica Mărcuța, una dintre cele mai vechi din București, și Balta Dobroiești, punctul extrem al cartierului și casă pentru un întreg ecosistem. Turul se va încheia cu o traversare a Parcului Morarilor. Detalii, aici.
Zeppelin: Tururi ghidate prin arhitectura industrială din zona parcului Carol
Joi, 9 iulie | orele 10:00 – 13:30
Punct de plecare: Hanul Gabroveni.
Pentru rezervarea unui loc, trimiteți un e-mail de înregistrare la adresa inscrieri@e-zeppelin.ro
Accesul la evenimentele din cadrul proiectului București Memoria | Explorarea | Imaginarea Orașului este gratuit.
Imaginile care însoțesc acest articol sunt semnate Mugur Grosu / Zeppelin si Diana Marcu / Merg.In
