Prima atestare pe hartă a Mahalalei Ghencea este în anul 1852. Originea numelui se regăsește, cel mai probabil, în denumirea în limba turcă a șefului călăreților arnăuți – „ghenci-aga”. Cea mai veche clădire din cartier se numea pe vremea aceea „Lupești” (1820), actuală Ghencea. Până în 1950 teritoriul actualului cartier nu făcea parte din București, ci din comuna Lupești. Tot în acel an au început și construcțiile de noi blocuri și a câtorva fabrici. Stadionul Ghencea este și el inaugurat câțiva ani mai târziu, în 1974.
Cartierul 13 Septembrie, față de cartierul Ghencea, nu este unul nou. Părți din acesta făceau parte din vechiul București, însă au fost modificate în perioada regimului comunist. Pe teritoriul cartierului 13 Septembrie se aflau fostele cartiere Uranus și Izvor, cele care au dispărut în anii 1980, odată cu începerea construcțiilor pentru Palatul Parlamentului.
Fostul Cartier Uranus era caracterizat de străzile înguste, casele cu grădini și mai multe monumente culturale. Învecinându-se cu cartierul Rahova, acesta se continua cu cartierul Izvor. Dar în decursul unui singur an, toate casele și încă trei biserici, precum și Muzeul Militar, Stadionul Republicii, clădirea Operetei, vechiul Arsenal, sau ansamblul Mănăstirii Mihai Vodă au fost demolate. Unele biserici au fost într-adevăr doar mutate. În zilele noastre, pe spațiul fostelor cartiere regăsim Palatul Parlamentului, Casa Academiei Române, Parcul Izvor și bulevardele care le înconjoară. După 1990 au fost finalizate și majoritatea blocurilor din cartierul 13 Septembrie.
Printre atracțiile cartierului amintim de Palatul Parlamentului și a Muzeului Național de Artă Contemporană, Monumentul Eroilor Pompieri din București (construit la 1899, dezafectat în 1984 și restaurat la 1990) și clădirea Universității de Apărare Carol I. Dintre construcțiile aflate încă în curs, amintim de Catedrala Mântuirii Neamului din curtea Palatului Parlamentului. Tot ca lăcaș de cult este reprezentativă și mănăstirea Mihai Vodă, construcție finalizată în 1594 la inițiativa domnitorului Mihai Viteazul. Aceasta se afla pe locul actualului Parc Izvor, însă a fost mutate în anii 80 pe strada Sapienței, unde o regăsim și astăzi.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
