În căutarea identității gastronomice naționale

În contextul celebrării pentru prima dată a Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului, Becker Brau a găzduit pe 9 decembrie 2019 una dintre Conferințele GastroArt – Identitate gastronomică națională care a avut ca scop conturarea și definirea aspectelor identitare din bucătăria românească, dar mai ales găsirea unor soluții și strategii de promovare a produselor gastronomice cu specific local și național.

În cadrul conferinței s-a încercat corelarea informațiilor de la experți din diferite domenii precum advertising, branding, oenologie sau bucătărie.

Cosmin Dragomir de la GastroArt a avut rolul de moderator în cadrul conferinței și a deschis discuțiile și dezbaterile împreună cu invitații  Gorgan Gabriel – trainer HoReCa School, Ruxandra Gubernat de la „Nația Ciorbei”, Radu Rughiniș – „Bottega del Tartufo”, Anita Panait – director executiv HORA, Radu Dumitrescu – cook & owner Bistro Voila și Lovin wine Bar, Aurel Borșan – Programul de Turism Responsabil, Ionuț Roman – expert HoReCa și Cezar Ioan de la vinul.ro.

S-a vorbit despre refacerea istoriei României ca nație prin istoria ciorbei, proiect demarat de Ruxandra Gubernat, care a adunat peste 300 de povești despre ciorbă, combinate cu rețete în funcție de etnii, tradiții locale, dar și de momentele istorice prin care țara noastră a trecut.

Ciorba, deși nu este un produs gastronomic identitar, este o poveste care vorbește despre istoria noastră, în contextul nefericit și deloc inspirat în care majoritatea restaurantelor cu specific românesc au redus numărul de feluri de ciorbă.

De asemenea, Gorgan Gabriel puncta nevoia de fenomene locale prin regionalizarea și asumarea empatică pe cultura produsului, nu pe istoria tehnică a lui. Soluția ar fi găsirea unei metode de a impune rețetarul european în limbajul local, tradițional.

Cazul trufelor

Radu Rughiniș, reprezentant al „Bottega del Tartufo”, a discutat despre un produs care se regăsește din plin în România, trufa, și care nu este încă exploatat la întregul potențial. Ideea pentru această piață a apărut în urma întâlnirii lui Radu cu un turist american care, surprins de abundența acestor ciuperci rare în România, a cerut un produs autohton pe bază de trufe. După un timp, în urma unei întelegeri cu un mare producător italian de trufe s-a născut „Bottega del Tartuffo”.

S-a dezbătut în cadrul acestei discuții faptul că, deși există o istorie pe baza acestui produs încă din secolul al XIX-lea și turiștii străini când vin în România caută în primul rând produse autohtone, nu se reușește crearea unui brand pur românesc cu produse preparate din trufe.

Discursul lui Gorgan Gabriel s-a centrat pe necesitatea construirii unui brand personal de către fiecare bucătar și confuzia care se face între un star chef (bucătar celebru) și un bucătar cu stele Michelin. Exemplul dat a fost prin comparația dintre performanțele lui Margo P.R. White, primul bucătar din lume cu cinci stele Michelin, și Gordon Ramsay, discipol al acestuia care, deși nu a reușit să-și depășescă mentorul în domeniul culinar, îl întrece pe acesta în notorietate. Pe scurt, acesta a ținut să evidențieze faptul că nu trebuie făcută confuzia între un bucătar extraordinar și un bucătar cu o charismă profesională extraordinară.

În țările occidentale, identitatea gastronomică românească este văzută cu ochi buni, prin prisma faptului că, în ultimii patru ani, în țară au apărut foarte multe restaurante, localuri și bistro-uri care au acoperit nevoile oamenilor. De asemenea, show-rile TV au readus meseria de bucătar la nivel aspirațional. Astăzi este cool să fii bucătar, iar povestea din bucătărie este comunicată mult mai bine pe diverse canale.

Anita Panait a îndreptat atenția și asupra autorităților care au sarcina de a ajuta concret acest sector. Astfel, pe de-o parte, statul român ar trebui să încurajeze localnicii să producă produse cu specific local prin scutirea de taxe și impozite, iar Aurel Borșan a propus o soluție în cadrul discuției – referindu-se la dereglementarea și debirocratizarea micilor întreprinzători pentru a elimina piedicile pe care majoritatea le au în producerea și distribuirea produselor gastronomice.

Pe scurt, conferința a punctat aspecte esențiale despre: educația gastronomică, colaborarea pe plan local și național, asimilarea etapelor și asumarea nivelului la care România se află pe toate planurile în raport cu țările occidentale. De aici poate începe definirea și dezvoltarea identității gastronomice românești.

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.