O istorie de peste 100 de ani. Pe strada Gutenberg 19 din Sectorul 5 dai de un alt exemplu de unicitate în istoria clădirilor din Bucureşti - Palatul Tinerimea Română.
1877 - Independenţa României. O altfel de atmosferă a cuprins ţara. Pe acest fond, câţiva elevi de la Liceul „Matei Basarab” au creat o societate literară şi ştiinţifică, sub îndrumareaa şcolii, care să se preocupe de creşterea tineretului român în spiritul patriotic, cultural şi creştin, notează reprezentanţii societăţii de astăzi. I-au spus „Tinerimea Română”.
Mulţi ani la rând, aici au fost organizate concursuri şcolare pe diferite domenii, chiar şi cu premii. Altfel de olimpiade.
Clădirea este creaţia Virginiei Andreescu Haret, prima femeie arhitect din lume cu atestat recunoscut. Una dintre marile doamne ale României, ale cărei puteri artistice şi arhitecturale au rămas reprezentate în clădiri precum Liceele „Gheorghe Lazăr” şi „Cantemir Vodă”, Blocul Societăţii Locuinţelor Eftine, străzi, numeroase vile şi blocuri de locuinţe.
În cele peste 130 de lucrări ale sale, aşa cum au fost analizate de specialişti, Virginia Andreescu Haret s-a jucat cu mai multe stiluri – eclectic, neoromânesc, art deco.
Palatul Societății Tinerimea Română, cum era vechea denumire, a fost ridicat anii 1924 şi 1927. Haret a lucrat cu arhitectul Raul Negru și cu inginerii Aurel Beleș și Valer Paler. A fost o întârziere a proiectului care a făcut să fie inaugurat abia în 1935, în prezenţa marelui Nicolae Iorga.
„O nouă educaţie a tinerimii e una dintre marile necesităţi ale ţării. Ea trebuie să o facă în marginile cuminţeniei, activă şi plină de încredere în ea. Dar primejdia stă în aceea că, la vârsta lor, tinerii confundă această siguranţă atât de necesară, cu lipsa de respect şi sfidare. Nimic nu poate înfrâna această pornire decât o lectură bună dând contactul cu spiritele mari. Societatea aceasta, care le-a purtat atâta grijă, are în această direcţie un rol mare de îndeplinit!”, spunea Iorga.
Cum arăta: la subsol o tipografie şi o sală de restaurant, la parter o bancă proprie şi spaţii de închiriat. Etajul I cuprindea sala de festivităţi şi anexele sale. La etajul al II-lea erau camere de dormit, iar la al III-lea, administraţia revistei. Etajul al IV-lea era compus din sala mare, un muzeu etnografic, biblioteca şi administraţia societăţii, se precizează pe site-ul tinerimearomana.ro.
Cu o deosebită sale de spectacole, care adună 1.200 de locuri, clădirea a fost destinată Societăţii Tinerimea Română. Tinerii care făceau parte din ansamblurile societăţii aveau la dispoziţie, astfel, săli de repetiţie. Un veritabil univers al tinerilor şi al artei.
Mai multe ansambluri de tineri şi-au desfăşurat aici activitatea după al Doilea Război Mondial. În perioada comunistă, Palatul a căzut în grija UTC.
Din 1991, prin lege, capătă numele de Palatul Tinerimea Română.
În prezent, cuprinde sală de spectacole cu balcoane, decorată renascentist, foaiere, săli de repetiţie cu anexele destinate artiştilor, spaţii administrative şi tehnice.
Poţi vedea la exterior, la etajul patru, în altorelief, scene legate de momente cruciale din istoria României.
Din anul 2015 devine monument istoric, sub numele Blocul „Tinerimea Română”.
Corul de cameră „Preludiu”, Ansamblul „Cununa Carpaţilor”, Ansamblul „Arcaeus”, Cvartetul „Arcadia”, Orchestra „Junior”, Romanian Sinfonietta Orchestra, Orchestra Română de Tineret – susţin spectacole în acest sediu.
Mari artişti îşi leagă cariera de această clădire şi de spectacolele prezentate aici - George Constantin, Nicolae Herlea, Marin Constantin, Pompei Hereșteanu, Ionel Budișteanu, Maria Ciobanu, Corina Chiriac, Angela Similea, Alexandru Tomescu, Valentin Gheorghiu.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti
