Cel mai mare și mai diversificat parc din București
Parcul Herăstrău se află în partea de nord a orașului București și are o suprafață de aproximativ 110 hectare din care Lacul Herăstrău ocupă 74. Pe lângă vegetația luxuriantă, parcul oferă zone de agrement, cum ar fi Teatrul de Vară, cafenele, cluburi, restaurante, pavilioane de expoziții, parc de distracții, cluburi sportive și zone în care se pot practica fotbalul, roller-skating-ul și tenisul. Lacul este, de asemenea, utilizat pentru sporturi nautice și pescuit sportiv.
Parcul Herăstrău a luat naștere la începutul secolului XX, când regele Carol I a dorit crearea unui spațiu verde prin asanarea zonei mlăștinoase de pe valea râului Colentina ce apăruse în urma unor defrișări din fostul Codru al Vlăsiei. Acest procedeu a avut loc în perioada 1930-1935, iar în 1936, cu ocazia expoziției „Luna Bucureștilor”, a fost dat spre folosință Parcul Herăstrău, atunci însă numit Parcul Național. Parcul a fost proiectat de arhitecții peisagiști Emil Pinard și Frederich Rebhun, iar aleile au fost trasate de arhitectul Octav Dobrescu. Costurile pentru amenajarea parcului au fost suportate de „Cercul de sporturi Băneasa-Country Club”, actualul Club Diplomatic București, fondat în 1920, din care făceau parte personalități precum Principele Barbu Știrbey, Prințul Ghica, Alexandru Marghiloman și Barbu Catargiu. Odată cu amenajarea parcului, sociologul Dimitrie Gusti a înființat unul dintre primele muzee etnografice în aer liber din țară și din Europa – Muzeul Satului, al cărui concept premergător era acela de muzeu viu, unde erau expuse case din toate regiunile rurale din România, acestea fiind, de asemenea, și locuite de familii.
Statuia lui Stalin: din București în – vai! - Fălticeni
Parcul a fost ulterior numit „Parcul Carol al II-lea” și „I.V. Stalin”, iar în 1948 a primit numele de Parcul Herăstrău. Forma de astăzi a parcului a fost finalizată în 1951, când, în locul actualei statui a lui Charles de Gaulle, a fost ridicată statuia lui Stalin a sculptorului Dimitrie Demu, statuie ce urma să dispară într-o noapte în anul 1962. Conform profesorului universitar Gheorghe Buzatu, în volumul lui intitulat „Nicolae Ceauşescu – biografii paralele, stenograme, agende, cuvântări secrete, dosare inedite, procesul şi execuţia”, surprinzător, statuia lui Stalin i-a fost trimisă de către Nicolae Ceaușescu sculptorului Ion Irimescu ca materie primă pentru realizarea statuii lui Mihail Sadoveanu de la Fălticeni.
După decesul Regelui Mihai I al României (rege onorific) din 5 decembrie 2017, în memoria acestuia, Parcul Herăstrău a primit numele de Parcul Regele Mihai I al României.
Amenajări ulterioare
În timp, a fost considerată necesară structurarea parcului în două zone: cea a parcului vechi, liniștită, dedicată odihnei și culturii, și cea situată dincolo de lac, destinată sporturilor și distracțiilor. Cea din urmă a fost proiectată de arhitectul Vișan și tehnicianul Mateescu de așa natură încat să intre în armonie cu prima zonă. Pe urmă, parcul a fost conectat la rețeaua de apă potabilă și electrică.
Aleea Cariatidelor, amenajată de Constantin Baraschi, de la intrarea în parc dinspre Piața Charles de Gaulle a fost inaugurată în 1939 având ca simbolistică transpunerea stilului clasic grecesc în cel românesc. Skate Park-ul din Herăstrău a fost amenajat în 1995, iar trei ani mai târziu a luat naștere Grădina Japoneză realizată cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România.
Acum este unul dintre cele mai mari, diversificate și atractive parcuri din România.
Flora și fauna parcului
Parcul cuprinde zona Expo Flora (15 hectare) unde se găsesc ansambluri ornamentale florale, Insula Trandafirilor – concepută de arhitectul Rebhun astfel încat are o deschidere spre Muzeul Satului și una către parc, iar de la începutul lunii iunie până toamna este încărcată cu ghirlande de trandafiri, Insula Plopilor și Grădina Japoneză. În zona Expo Flora se află o expoziție acvaristică permanentă, Acvariul Herăstrău-Reef Aquarium, ce cuprinde peste 300 de specii de pești, printre care și diverse specii de rechin, murene, căluți de mare, pești înger și pești fluture, 100 de specii de corali și nevertebrate și peste 100 de specii de plante acvatice.
Pe lângă nelipsitele veverițe, parcul găzduiește o varietate de specii de păsări ca mierlele, cintezele, coțofenele, pițigoii și porumbeii, dar și specii exotice ca lebedele, păunii, gâștele califar alb și roșu, rațele caroline, rațele cu ciuf, gâștele canadiene, gâștele Magellan sau rațele Mandarin.
Vegetația abundentă conține o gamă diversificată de specii de arbori și arbuști foioși, cum ar fi plopul, salcia, teiul, arțarul și frasinul, iasomia, cununița sau forsythya, dar și rășinoși, ca ienupărul și tisa. În plus, există arbori protejați: cireșii floriferi donați de împăratul Japoniei, aflați în Grădina Japoneză, și stejarul lui Tagore ce a fost plantat în 1961 la împlinirea a 100 de ani de la nașterea scriitorului și filozofului Rabindranath Tagore. Cea mai interesantă specie prezentă în parcul Herăstrău este o varietate a salcâmului japonez cu ramuri plecate în jos și frunze cu pete albe, fiind un unicat dendrologic.
Atracții culturale și de divertisment
Aportul parcului la nivel cultural este mare, găzduind, pe lângă Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Teatrul de Vară, săli de expoziție, biblioteci, cinematograf în aer liber, un foișor pentru lectură și șah și numeroase monumente istorice și statui (capetele din Rondul Uniunii Europene, Centaurul, Prometeu sau Nimfa adormită).
Parcul Herăstrău reprezintă o atracție și din perspectiva teraselor de pe malul lacului, cafenelelor, barurilor, restaurantelor și cluburilor. Însă, atracția cea mai de seamă o constituie posibilitatea practicării unui număr mare de sporturi. Se pot practica golful, tenisul, fotbalul, înotul, baschetul și tenisul de masă în incinta Clubului Diplomaților. De asemenea, există locuri special amenajate pentru fitness, iar joggingul pe aleile parcului este o activitate comună pentru bucureșteni. Relativ recent a început promovarea ciclismului în Parcul Herăstrău de unde se pot închiria biciclete vara.
Mijloace de transport:
- metrou: stația Aviatorilor
- autobuz: stația Piața Charles de Gaulle: 131, 282, 301, 330, 331bis, 331, 335 stația Arcul de Triumf: 131, 282, 331bis, 331, 335, 783
Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.
