Mânăstirea Pasărea este amplasată pe malul lacului Pasărea, în comuna Brănești, la 17 kilometri de București pe Drumul Național 3 (DN3). Este una dintre cele mai renumite mânastiri din județul Ilfov.
Legendele înființării Mânăstirii Pasărea
În anul 1813 trei călugărițe l-au rugat pe arhimandritul Timotei, stareț al Mânăstirii Cernica, să le facă un schit în pădure. Arhimandritul Timotei împreună cu maicile au plecat prin pădure în căutarea locului pentru acel schit. În drumul parcurs de ei o pasăre zbura din pom în pom și cânta într-un anume fel. Ajunși în zona unde se află astăzi Mânastirea, pe un stejar stătea pasărea care cânta foarte înduioșător și tare, de frică să nu fie remarcată. Arhimandritul Timotei convins de Duhul Sfânt și de pasăre a hotărât să binecuvânteze locul, astfel a fost ridicată Mânăstirea Pasărea. O altă poveste ar fi că mânăstirea ar avea această denumire după ce o pasăre s-a așezat pe Sfânta Evanghelie și nu a mai zburat decât după terminarea sfințirii. Altă legendă mult mai logică ar fi aceea că numele de„ Pasărea” purcede de la păsările care existau pe malul lacului Pustnicu în mijlocul unei păduri din foștii Codrii ai Vlăsiei.
Scurt istoric
În 1813 starețul Timotei de la Cernica a ctitorit o biserică din lemn, care a fost năruită la seismul din anul 1838. În anul 1846 a fost ctitorită Mânăstirea Pasărea de către Sfântul Calinic de la Cernica.
După Primul Război Mondial au fost construite „Școala Orfanilor de Război”, două ateliere și „Institutul de Caritate al Călugărițelor Ortodoxe”, unde călugărițele erau instruite timp de doi ani, apoi trimise la spitalele din țară pentru a ține slujbe. După al Doilea Război Mondial, slujbele călugărițelor au fost oprite în spitale, iar călugărițele trimise la mânăstiri. Ele nu au abandonat niciodată Mânăstirea Pasărea, munceau toată ziua în atelierele în care se executau veșminte preoțești sau icoane sau îngrijeau grădinile cu legume și fructe.
Ansamblul monahal Pasărea
Înconjurate de ziduri înalte, mânastirea are arhitectura în stil românesc. Exterioarele mixte sunt din lemn și zidărie, care delimitează o intrare pentru oameni și una pentru mașini. Portalul este învelit cu țiglă, iar pe el se găsește o cruce mare așezată intre patru cruci mai mici, aducându-ne aminte de sacrificiul Mântuitorului. În partea de est a Portalului se află icoana cu „Pogorământul Maicii Domnului” înrămată în stânga de Sfânta Mucenică Lucia, iar în dreapta de Sfântul Mucenic Mina. Icoana „Sfântului Pavel Tedeul” se găsește în medalionul rotund de sus a porții mici. Această alcătuire iconografică a fost aranjată de Sfântul Ierarh Calinic pentru enoriași.
Mânăstirea Pasărea are formă treflată cu naos central și cerdac, dar întrevăzute cu ferestre. Interiorul este transformat pentru comunitatea monahală și divizat în: cerdac, altar, pronaos și naos. Arhitectura interioară a bisericii este în stil neoclasic. Cerdacul este închis și are trei uși: două dintre ele sunt închise, iar pe cea de-a treia se intră în biserică. La intrarea în pronaos, deasupra ușii, se găsește o piatră pe care este scrisă pisania, cu litere chilirice. Peste pronaos este înălțată o boltă în care este pictată icoana „Maicii Domnului”. În altar, deasupra Sfintei Mese, este pictat chipul Maicii Domnului, el fiind încadrat de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Pe arcadele absidelor laterale sunt pictate cele două sărbători bisericești ale Mântuitorului: „Nașterea Domnului” și „Învierea Domnului”.
Cimitirul din interiorul ansamblului monahal
Aici se odihnesc sutele de măicuțe care s-au închinat cu credință preaslăvindu-L pe Iisus. Tot aici se odihnește și trupul sculptorului Gheorghe Anghel, care a sculptat statuia lui Mihai Eminescu, aflată în fața Ateneului Român. În partea dreaptă, în preajma capelei se găsește mormântul profesorului și compozitorului de muzică psaltică bisericească Ion Popescu Pasărea.
Mânăstirea Pasărea deține o icoană făcătoare de minuni: „Icoana Feciarei Maria”, care apără sfântul lăcaș de cult și enoriașii acesteia, de aceea Mânăstirea Pasărea are hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
