Centrul Cultural este o Instituţie Publică de Cultură aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Complexul monumental istoric cultural, turistic şi de agrement Mogoşoaia este situat aproape de Bucureşti, pe strada Valea Parcului nr.1, în judeţul Ilfov.
Complexul monumental istoric cultural, turistic şi de agrement Mogoşoaia este situat aproape de Bucureşti, pe strada Valea Parcului nr.1, în judeţul Ilfov.
Centrul administrează Palatele Brancoveneşti de la Mogoşoaia. Curtea domnească de la Mogoşoaia a fost atestată la sfârşitul secolului XVII, construcţia finalizându-se la începutul secolului XVIII, potrivit paginii electronice palatebrancovenesti.ro.
În Curtea de onoare se află Palatul – înălţat în septembrie 1702 de Constantin Brâncoveanu pentru al doilea fiu al său, Ştefan. În prezent, Palatul adăposteşte Muzeul Tradiţiei Aulice (înfiinţat în anul 2000), donaţia Liana şi Dan Nasta, o colecţie de artă comparată însumând circa 300 de piese.
Curtea de onoare mai cuprinde şi Cuhnia, fosta bucătărie domnească, este, de asemenea, spaţiu expoziţional, Turnul porţii (ante 1702) şi poarta Târgoviştei, Centrul de conferinţe şi rezidenţe (fost vila d’Elchingen), un restaurant, Gheţăria – fostul depozit de gheaţă al palatului.
Parcul englezesc are grădini în stil italian, amenajarea sa peisagistică realizându-se între anii 1921 – 1922, sub îndrumarea Marthei Bibescu.
Biserica cu hramul Sf. Gheorghe din incintă a fost ridicată de Constantin Brâncoveanu în anul 1688. Aici se găseşte tabloul votiv care îi reprezintă pe Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi şi pe Doamna Maria cu cele şapte fiice.
Parcul englezesc are grădini în stil italian, amenajarea sa peisagistică realizându-se între anii 1921 – 1922, sub îndrumarea Marthei Bibescu.
Biserica cu hramul Sf. Gheorghe din incintă a fost ridicată de Constantin Brâncoveanu în anul 1688. Aici se găseşte tabloul votiv care îi reprezintă pe Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi şi pe Doamna Maria cu cele şapte fiice.
Capela Gh. Bibescu – secolul XIX este o adevărată necropolă de familie ce adăposteşte mormintele ultimilor proprietari ai Mogoşoaiei şi ale rudelor lor: Prinţul Nicolae G. Bibescu şi soţia sa Helene Louise Ney d’Elchingen, Prinţul George Bibescu şi soţia sa, Valentine de Caraman Chimay, Prinţesa Elisabeth Bibescu, Prinţii Mihai Basarab Brâncoveanu şi George Basarab Brâncoveanu.
Serele N. Bibescu, atelier francez – 1890. În prezent sunt utilizate pentru culturi floricole şi atelier de educaţie plastică pentru copii.
