Parcul Kiseleff este situat în nordul Pieței Victoriei (Capul Podului Mogoșoaia, 
cum se numea până în 1878), străbătut de Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff și încadrat de Bulevardul Aviatorilor, Bulevardul Ion Mihalache și Strada Ion Mincu.
Șoseaua Kiseleff a fost denumită după generalul Pavel Dmitrievici Kiseleff (1788-1872) care s-a aflat, în perioada 1829-1834, la conducerea administrației militare rusești a Țării Românești. În acest interval, preț de câteva luni, a fost administrator al Bucureștiului, timp în care și-a câștigat aprecierea locuitorilor. Generalul a dispus, în 1832, tăierea pădurii aflată la nord de Capul Podului pentru a crea o șosea – cea care acum îi poartă numele. Lucrările de amenajare ale șoselei nu au fost însă finalizate decât după 1833. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, domnitorul Bibescu dorea să îi ridice o statuie generalului Kiseleff în semn de recunoștință, dar acesta a refuzat, „propunând în loc realizarea unei «lucrări de folos obștesc»” (sursa: Lascu N. Și Moldovan H.R. în lucrarea Studiu privind evaluarea resursei culturale a sistemului de circulații publice compus din Șos. G-ral. P. D. Kiseleff, bd. Aviatorilor și bd. Mareșal Constantin Prezan din București în vederea clasării ca „monumente istorice”).
Astfel, în 1844, peisagistul german Wilhelm Meyer (1814-1852) este angajat pentru amenajarea viitoarei grădini Kiseleff, care a fost inaugurată în toamna anului 1847. Grădina cu tei, alături de șoseaua care o traversează – cunoscută și sub numele simplu de Șosea, a devenit rapid unul dintre locurile de promenadă preferate de bucureșteni. În 1891-1892, la extremitatea nordică a Parcului de la Șosea a apărut Bufetul, Bufetul de la Șosea – clădire proiectată de arhitectul Ion Mincu. Ulterior a fost amenajată chiar și o linie de tramvai cu cai care de oprea în fața Bufetului.
Începând cu anul 1895, s-a instaurat tradiția „Bătăii cu flori” de Ziua Națională, pe atunci fiind sărbătorită în data de 10 mai. După parada militară, de-o parte și de alta a Șoselei se adunau oamenii, printre care și negustori de flori, și așteptau salutul Familiei Regale, care dădea startul evenimentului. Domni și domnișoare îmbrăcați elegant aruncau cu flori și împărțeau saluturi din trăsuri decorate cu flori, automobile de lux, de la balcoanele din jur sau de pe marginea Șoselei. Totul dura până aproape de ora 16.00, când unii plecau spre Bufet, alții spre Casa Regală, iar restul spre casele lor. Șoseaua rămânea împânzită de flori pe care le culegeau copiii și le duceau acasă. Bătaia cu flori de la Șosea a luat sfârșit odată cu încheierea perioadei La Belle Époque.
Astăzi, Parcul Kiseleff găzduiește multe evenimente, precum și o sumedenie de statui: Bustul lui Ovidiu, Bustul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bustul lui Nicolae Leonard, Monumentul Infanteriei Române, Bustul poetului Hakim Omar Khayyam și ansamblul sculptural Zona Apostu.
Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.
