Hanul Gabroveni este un subiect delicat, din cauza faptului că abia de curând s-a aflat că „Hanul Gabroveni” de astăzi nu este pe locul unde a fost hanul inițial. Dovezile sunt încă puține, deoarece adevăratul Han Gâbroveni nu a fost investigat, din cauză că nu s-a știut ce este acea clădire de fapt.
Pe strada Lipscani nr. 86-88 și pe strada Gabroveni nr.12, în secolul al XVIII- lea se aflau două clădiri la aproximativ zece metri distanță una față de cealaltă. Cea de pe strada Lipscani (Hanul Gabroveni de astăzi) aparținea familiei negustorului Tudor Hagi Tudorachi (1768-1848).
În anul 1847, fiul său, Constantin Hagi Tudorachi, a cumpărat proprietățile unor vecini armeni, construind Hanul Hagi Tudorachi, care a ars în incendiul din anul 1847, dar a fost reconstruit ulterior. În anul 1871 a devenit „Pasagiul Comercial”, deoarece prin mijlocul clădirii exista un pasaj ce lega strada Lipscani de strada Gabroveni. De o parte și de alta a pasajului existau mai multe prăvălii. Mai târziu, clădirea a fost preluată de frații Ascher, care au transformat-o în sediu pentru mai multe bănci.
La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a mai adăugat un etaj. Până în anul 1950, clădirea i-a aparținut lui Constantin Cavali, apoi a intrat în posesia Uniunii Naționale a Cooperației de Consum, care a încercat mulți ani la rând să o demoleze, dar nu a obținut niciodată aprobarea. Într-un final a fost abandonată.
Povestea adevăratului Han Gabroveni
Există dovezi care arată că actuala clădire ce găzduiește clubul Fire (strada Gabroveni nr.12) este, de fapt, Hanul Gabroveni. Acesta a fost construit undeva între anii 1804 și anul 1818, data exactă a construcției sale nefiind atestată nicăieri.
Clădirea de pe strada Gabroveni nr.12 este fostul Hotel Gabroveni-Universal, care, înainte de a găzdui hotelul, a găzduit Hanul Gabroveni.
Momentan, această clădire nu a fost investigată amănunțit, deoarece nu s-a știut că acesta este, de fapt, Hanul Gabroveni.
Confuzia și adevărul
În planul cadastral oficial al Capitalei, din anul 1911, presupusul Han Gabroveni de astăzi, cel ce a fost restaurat (strada Lipscani), apare ca un simplu pasaj comercial, în timp ce clădirea clubului Fire (strada Gabroveni) apare ca Hotel Gabroveni-Universal, fost Han Gabroveni.
Între anii 1967 și 1974, au fost realizate săpături arheologice pe locul fostului Han Hagi Tudorachi (actualul presupus Han Gabroveni). Săpăturile au demonstrat că pe acest loc funcționau în secolul al XVIII-lea două clădiri independente una de alta și că această clădire a fost construită după anul 1847 (anul când a fost un mare incendiu), pe amplasamentul unor pivnițe arse. Acest lucru este atestat și de documente din arhive.
Săpăturile nu au putut continua deoarece exista riscul prăbușirii ruinelor.
Se pare că această confuzie s-a creat în anul 1976 când au fost listate monumentele istorice din București. Deși săpăturile fuseseră făcute deja, clădirile au fost listate greșit, Hanul Gabroveni fiind plasat la adresa unde, de fapt, fusese hanul Hagi Tudorachi.
Monumentul istoric restaurat
Fostul Han Hagi Tudorachi a fost restaurat între anii 2010 și 2014. Arhitecții s-au ghidat după poze, picturi și alte documente despre clădire, documente care datează încă din 1923.
Astăzi, clădirea îmbină vechiul cu noul. Lucrările nu au fost doar de restaurare, ci și de extindere, fiind construit Centrul Cultural ArCuB chiar lângă han (pe amplasamentul fostei case „La Papagal”). În corpul nou găsim săli de spectacole, de dans și balet, de repetiții, săli de conferință.
Procesul de restaurare a pus în valoare spațiile interioare și pasajul. Materialele și finisajele folosite au fost aceleași ca în secolul al XIX-lea, acolo unde acest lucru a fost posibil. S-au folosit: tencuieli de mortar, var-nisip, cărămidă aparentă, învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturală și pavaje din piatră cubică.
La intrarea în clădire există un planșeu de sticlă securizată, transparentă. În trecut, acea gaură servea la transportul vertical al mărfurilor depozitate în subsol. La etaj există un luminator ce avea rolul de ventilare. Există și un brâu ornamental, iar părțile mai închise la culoare reprezintă ceea ce s-a păstrat din original.
Porțile imense ale pasajului din mijlocul clădirii au fost reconstruite în detaliu după o poză datând din anul 1980, de când clădirea încă mai avea porțile intacte. Astăzi, pasajul poate fi numit „pasaj-grădină”, iar interiorul respectă arhitectura, stilul și decorațiunile specifice secolului al XIX-lea.
Mijloace de transport
- Metrou Piața Unirii
- Autobuz: linia 381 stația Sfântul Gheorghe; liniile 104, 123, 124, 385 stația Piața Unirii
- Tramvai: 5, 16, 21 stația Sfântul Gheorghe
