Instituţia care are grijă ca niciun document din istoria României să fie uitat, Arhivele Naţionale ale României, se găseşte pe bulevardul Regina Elisabeta, lângă Primăria Capitalei şi Grădina Cişmigiu.
Odată cu Regulamentele Organice şi noua administraţie, în 1831-1832, activitatea de arhivare capătă certificat de naştere. Şi pe vremuri erau păstrate documente – la autorităţi bisericeşti, mănăstiri, boieri, bresle, cancelarii domneşti. De pildă, se arată pe site-ul Arhivelor Naţionale, în 1775 este atestată existenţa unei Arhive generale a Mitropoliei Bucureştilor, unde se păstrau şi acte particulare, de tipul hotărniciilor.
Mari personalităţi ale vieţii culturale româneşti au condus Arhivele - Cezar Boliac, Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Dimitre Onciul.
După Unirea Principatelor, în 1862, se înfiinţează o Direcţie Generală a arhivelor, cu sediul la Bucureşti, în subordinea Ministerului Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice. În timpul lui Cezar Boliac, Arhivele aveau sediu la Mănăstirea Mihai Vodă.
Între 1900 şi 1916, la complexul Mănăstirii Mihai Vodă se fac reabilitări pentru extinderea Arhivelor Naționale și se ridică Palatul Arhivelor, viitorul sediul al instituţiei, pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii.
În perioada comunistă, la 1951, Direcţia Arhivelor Statului trece în subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi este organizată pe model sovietic.
În 1996, printr-o nouă lege de reglementare, este denumită Arhivele Naţionale ale României. Are 42 de structuri teritoriale.
În prezent, potrivit site-ului instituţiei, este în curs de elaborare o nouă Lege a Arhivelor, şi se urmăreşte modernizarea în timp cât mai scurt posibil a infrastructurii, inclusiv informatizarea. Sunt disponibile online numeroase fonduri arhivistice, chiar şi documente din perioada medievală.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti
