Seară coreeană la Ateneul Român

 

După un turneu european în Austria, Germania, Polonia și Ungaria, orchestra a susținut două concerte în România. Dabyeot Youth Wind Orchestra cântă în Hamyang Gun din nord-vestul districtului Gyeongsangnam-do al Republicii Coreea de Sud. Dabyeot, numele tradițional coreean al Hamyang Gun, înseamnă „locul unde soarele cald strălucește mereu”.
 

Din informațiile de pe site-ul oficial al orchestrei și din pliantul de prezentare, aceasta a fost invitată în anul 2009 la festivalul JIWEF de la Centrul de Arte Jeju și la Cascada Cheonjaeyeon unde s-a remarcat prin interpretări memorabile.

După mai multe concerte cu interpretări excepționale pe mai multe scene ale lumii, orchestra își propune să cultive gustul publicului pentru astfel de spectacole.
  

În anii '60 în Hamyang existau mai mult de zece orchestre de tineri, multe dintre ele dezmembrându-se în perioada industrializării.
 

În anul 2005, elevi și studenți voluntari au format Orchestra Tinerilor din Dabyeot.

Membrii acesteia trec printr-o selecție bianuală. Pe lângă turneele internaționale, aceștia participă și la diverse festivaluri culturale locale pe tot parcursul anului.

 

Sâmbătă, ora 18.45. Deși afară era o căldură năucitoare, holul de la intrare în Ateneu era aproape neîncăpător, spectatori de toate vârstele așteptau cu nerăbdare începerea concertului, printre aceștia se aflau, firește, membri ai comunității coreene din România. Ce m-a surprins era numărul mare de tineri prezenți,  

Nu știm dacă temperaturile foarte ridicate au impus ținuta, cert este că anumite persoane, în special bărbații, erau în pantaloni scurți, tricou și sandale. Sentimentul pe care-l aveai nu era acela de Ateneu, ci mai degrabă de promenadă. 

Deși se făcuse ora 19.00, publicul nu se grăbea să-și ocupe locurile în sală, preferând să mai zăbovească în holul de la intrare la un pahar de băutură rece.

Organizatorii au asigurat înainte și după spectacol, precum și în perioada pauzei, cantități suficiente de băuturi răcoritoare, vin și diverse gustări.

 

Partea de început.

Spectacolul a început pe la 19.10, sala fiind arhiplină.
 

În ceea ce privește instrumentele muzicale, din pliantul informativ am constatat că cei mai mulți cântau la clarinet (18), la trompetă (12), la saxofon (12), restul interpretau la flaut, trombon, oboi, fagot, cor, tubă, eufoniu (instrument de alamă folosit la acompaniament). De asemenea 8 muzicanți interpretau la instrumente de percuție.
 

Dirijorul Gye Jun Jeon, având statutul de dirijor permanent al Dabyeot Youth Wind orchestra, este membru și dirijor al mai multor ansambluri și orchestre, printre care și dirijor-invitat al Orchestrei simfonice „Oltenia” din Craiova.
 

În prima parte a spectacolului au fost interpretate cinci piese.

Startul s-a dat cu compoziția „Oregon” a compozitorului olandez Jacob de Haan (care trăiește în Rotterdam-Olanda).

 

Următoarele două piese au beneficiat de interpretarea sopranei Yu So-Yung al cărei debut s-a petrecut în anul 1998 la Teatrul de Operă din Viena.

Prima piesă interpretată a fost  „I feel pretty” compusă de Leonard Bernstein (n.r. - pianist, dirijor, compozitor american; a murit în anul 1990).

Cea de-a doua piesă în interpretarea aceleași soprane a fost „I got rhythm” de George Gershwin (n.r.- 1898-1937; compozitor american).

Yu So-Yung a avut o interpretare plină de vervă, dansând în special pe ritmurile cu influențe de jazz ale piesei „I got rhytm”.

 

Ultimele două piese ale primei părți au fost compoziții coreene.

Acordurile penultimei piese intitulate „Arirang for Bolero Rhytm and Marching Band” de Choi WanGyu era o reinterpretare a unor elemente din boleroul lui Ravel pe ritmuri de fanfară și pasaje de muzică tradițională coreeană (n.r.- Joseph Maurice Ravel a fost un compozitor francez care a trăit în perioada 1875-1937, cunoscut în special datorită piesei muzicale pentru balet în Do major, „Boléro”).

 

După o pauză de circa 15-20 de minute, timp în care toată lumea a dat buzna să se răcorească cu un pahar de răcoritoare sau vin, a reînceput partea a doua, care a continuat cu cinci piese.
Printre acestea s-a numărat „Pirații din Caraibe-La capătul lumii” scrisă de compozitorul german de muzică pentru film, Hans Zimmer. 
 

În partea a doua a spectacolului soprana Yu So-Yung se regăsea printre spectatori, aplaudându-și plină de entuziasm colegii.

Pe perioada pauzei aceasta a fost solicitată de către public pentru a face fotografii împreună.

La fel și membrii orchestrei, când au coborât în holul de la intrare, au fost fotografiați și ovaționați. 

După terminarea pieselor din program, pentru că publicul a ovaționat îndelung, dirijorul s-a reîntors și au mai interpretat două piese (printre acestea binecunoscutele acorduri adaptate pe ritmuri de fanfară din piesa „Carmen” de Georges Bizet).

Soprana și dirijorul au primit buchete de flori (oferite, cred, de către tinerii din Asociația Interculturală româno-coreeană).

 

Tinerii muzicieni, coborâți în holul Ateneului, păreau eliberați de stres, în locul minei rigide și serioase acum redeveniseră copii, făceau fotografii, zâmbeau, erau exuberanți.

Un grup mare de tineri din orchestră au rugat un membru al echipei să-i surprindă într-un instantaneu fotografic.
 

M-am desprins parcă cu greu din acea atmosferă plăcută și trecând pe lângă un grup de doamne am surprins concluzia finală: „Frumos! A meritat! Câtă muncă la acești copii!”