Ţăndărică vă aşteaptă în salon, la Palatul Suţu

Muzeul Municipiului Bucureşti l-a primit în saloanele sale pe Ţăndărică, cea mai cunoscută păpuşă de la Teatrul de Păpuşi şi Marionete. Până la 20 septembrie, expoziţia „Călătoria lui Ţăndărică” este deschisă publicului spre încântare.
 

În Sala Conferinţe a Palatului Suţu stau agăţate de sfori sau sprijinite pe propriile picioare 73 de păpuşi. Unele sunt „construite” pe tije, altele cu fire lungi, cu gabit sau pe mână. Sunt păpuşi-actori, aşa cum ţine să precizeze directorul Teatrului Ţăndărică, Călin Mocanu. „Este un pic neobişnuit să fie prezente aici păpuşi-actori, care sunt însufleţite de actori-actori”, a adăugat acesta la vernisajul expoziţiei.
 

„Călătoria lui Ţăndărică este o călătorie în lumea noastră, a celor care am rămas copii. Ne-am dat seama că trebuie să-i apropiem pe cei mici de Ţăndărică. Doresc să cunoaşteţi dincolo de marionete povestea lui”, a fost invitaţia lui Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, adresată copiilor prezenţi la vernisaj.

Brânduşa Zaiţa Silvestru, artist-păpuşar, care a făcut parte din colectivul Teatrului Ţăndărică încă de la vârsta de 15 ani şi de care se leagă numele multor personaje şi spectacole marca Ţăndărică, a spus: „Totdeauna copiii au crezut în păpuşă. Când veţi fi mari, veţi descoperi că păpuşile au ceva, au o expresivitate ieşită din comun. Am activat neîntrerupt. Cred că am jucat în sute, în mii de spectacole. Această meserie, de actor-păpuşar, are o fascinaţie şi o subtilitate pe care le descoperi după o viaţă de muncă”. Actriţa a interpretat, în faţa micilor spectatori, câteva replici ale Prinţesei, o păpuşă cu sfori, din spectacolul „Povestea porcului”, o istorie ce depăşeşte o mie de ani, ce continuă să bucure.
 

Sculptate în lemn ori din polistiren, cu pânze reciclate sau cu costume recondiţionate recent, păpuşile-actori au feţe rotunde, cu obraji lucioşi, nu perfect vopsiţi, cu nasuri mari, borcănate sau o aşchie cioplită, cu bărbi şi mustăţi sculptate, toate reprezintă stiluri ce au marcat evoluţia spectacolelor Teatrului Ţăndărică.

Într-un colţ sunt personajele spectacolului „Cabaret-issimo”, spectacol din 1969, în regia Margaretei Niculescu (prima directoare a Teatrului) şi cu scenografia semnată de Ella Conovici, Mioara Bunescu.
 

„Păpuşile-actori din acest spectacol au schimbat mentalitatea despre teatru. Actorii dansau pe păpuşă. Au spart barierele unui stil. Atunci a început etapa de reteatralizare. Cu aproape deloc cuvinte, piesa a ridicat Teatrul Ţăndărică pe o scenă internaţională. Cei care mânuiau erau nişte virtuozi”, a povestit Călin Mocanu.

Păpuşa-Ţăndărică este expusă în centru, într-un borcan de sticlă, alături de trei şoricei. Poate că la vârsta lui Ţăndărică trebuie protejat (de mâini curioase) şi păzit (de cele trei „gărzi”). Îmbrăcat de gală, cu joben şi frac, Ţăndărică îşi sărbătoreşte cei 67 de ani. 
 

Păpuşile-actori din spectacole care au făcut Teatrul celebru în lume sunt prezente în expoziţie. Astfel, vă întâlniţi cu „Pescarul şi norocul” (1979), regia Cristian Pepino şi scenografia Antonio Albici, „Frumoasa din pădurea adormită” (1997), spectacol în regia lui Mihai Lungeanu, „Umor pe sfori” (1954), „Bărbierul din Sevilla” (1998), regia Felix Alexa, „Anotimpurile mânzului” (1977), regia Irin Niculescu, sau „Furtuna” (2000), în regia lui Bogdan Drăgulescu, scenografia Daniela Drăgulescu.

Teatrul Ţăndărică în cifre

În 70 de ani de existenţă, Teatrul Ţăndărică a avut mai puţin de 5 manageri. „Şi toţi au fost atenţi la scenografie”, a spus Călin Mocanu. Astăzi, patrimoniul Teatrului este alcătuit din aproape 300 de păpuşi şi marionete. Şi 32 de actori, angajaţi şi colaboratori.
 

Teatrul de Păpuşi şi Marionete Ţăndărică a fost fondat în anul 1945, iar prima sa secţie, cea de marionete, a fost condusă de actriţa Lucia Calomeri, ajutată de scenografii Elena Pătrăşcanu, Alexandru Brătăşanu, Lena Constante şi Ileana Popescu.
 

În 1949, Margareta Niculescu (actualul preşedinte de onoare UNIMA), noul director al instituţiei, a pus bazele secţiei de păpuşi a teatrului, împreună cu Renee George Silviu (director de scenă) şi Ştefi Nefianu, Fifi Bradu, Rita Stoian, Carmen Stamatiade - artişti păpuşari.

Aici au montat regizorii: Radu Penciulescu, Silviu Purcărete, Cătălina Buzoianu, Cristian Pepino, Victor Ioan Frunză, Ildiko Kovacs, Irina Niculescu, Felix Alexa, Ion Caramitru.
 

Înainte de 1989 s-au montat spectacole care au impus noi modalităţi de expresie în teatrul de animaţie: „Umor pe sfori”, „Micul print”, „Cartea cu Apollodor”, „Cele trei neveste ale lui Don Cristobal”, „Eu şi materia moartă”, „Cabaret-issimo”, „Peter Pan”, „Ninigra şi Aligru”, „Petrică şi lupul”, „Tyl Eulenspiegel”, „Petruşka”, „Don Quijote”.

Tot aici au avut loc patru ediţii (1958, 1960, 1965 şi 1998) ale Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete. În 1978, Teatrul Ţăndărică a câştigat Premiul Erasmus pentru contribuţia importantă la formarea profilului estetic al teatrului de păpuşi contemporan.

În perioada 1986-1999, directorul teatrului a fost Michaela Tonitza-Iordache, sub a cărei conducere s-au jucat spectacole importante precum „Visul unei nopţi de vară”, „Adunarea păsărilor”, „Furtuna”, s-au montat pentru prima dată opere cu păpuşi – „Cenuşăreasa” şi „Bastien şi Bastienne”, „Bărbierul din Sevilla” - şi spectacole care au ţinut mult timp capul de afiş al teatrului: „Motanul încălţat”, „Pinocchio”, „Harap Alb”.
 

Din anul 2000, conducerea teatrului a fost încredinţată lui Călin Octavian Mocanu, care este şi Președinte UNIMA-România şi ASSITEJ România.

Pentru publicul adult a fost creat un studio experimental, „AnimArt”, unde se joacă piese din repertoriul clasic, precum „Faust”, „Candid”, adaptări libere după operele omonime. Teatrul a fost recompensat cu mare număr de prestigioase premii la competiţii naţionale şi internaţionale: Premiul naţional pentru teatrul de păpuşi, Premiul pentru originalitate, Premiul pentru interferenţă culturală în arta scenică, Marele Premiu la festivalurile de la Tolosa, Praga, Botoşani, Galaţi.
 

În 2004, Sala Lahovari a fost complet renovată, pentru ca acum să primească 75.000 de spectatori anual. Din anul 2008, teatrul Teatrul de Păpuşi şi Marionete Ţăndărică a devenit Teatrul de Animaţie Ţăndărică.

Din toamnă, Teatrul Ţăndărică vă aşteaptă cu vechi şi noi spectacole. „Eu, Oblio”, „Omuleţul de zăpadă” şi „Strada” (un spectacol cu un subiect actual, despre strada zilelor noastre) sunt montări noi, iar „Micul Prinţ” se joacă din septembrie.