Povestea vinului spusă de Mircea Dinescu
Ediția de mai a Evenimentului gastro-cultural Ozosep a fost una specială, în care puteai să te bucuri de gulașul pregătit de bucătarul-șef Orbán Ferenc al Castelului Daniel, din Tălișoara, județul Covasna, alături de un pahar de vin al lui Mircea Dinescu. Bineînțeles, nu au lipsit produsele 100% naturale ale micilor producători din Harghita și Covasna.
În același loc ca la edițiile precedente, Institutul Cultural al Ungariei (Institutul Balassi), s-a desfășurat ediția de mai a evenimentului Ozosep, în zilele de 9 și 10. Invitatul special al ediției a fost poetul și moșierul Mircea Dinescu, care a prezentat colecția lui impresionantă de vinuri, dar și modul în care se cultivă via și se produce vinul de “viță nobilă”. Cel mai vechi și scump vin din colecția lui Mircea Dinescu era o Fetească din 2011. Alte vinuri prezente erau din anii 2013 și 2014.
Referitor la Sauvignon blanc, din 2013, Mircea Dinescu ni-l prezenta ca fiind un vin sec, suav, uşor migdalat cu un specific pe care francezii îl numesc “pipi de chat”, un soi de mireasmă care vine de la floarea de soc, provenită din mineralele din pământul în care este plantată vița-de-vie. Rădăcina viței-de-vie poate să aibă un metru și jumătate sau chiar 20 de metri.
Miracolul viței-de-vie este că pe un teren de 50 de hectare, pe același deal poate să iasă un vin roșu, un vin alb Tămâioasă Românească foarte parfumat, acea rădăcină știe să își ia pentru fiecare soi ceea ce îi trebuie.
Pe vremea lui Ceaușescu s-a încercat să se planteze în Oltenia, la Dăbuleni, soiuri de viță-de-vie nobilă, dar au ieșit niște vinuri fără niciun gust, din cauza lipsei mineralelor și a pământului nisipos.
De asemenea, ne povestea Mircea Dinescu, e foarte important ca soarele să fie mereu deasupra viei, cum se întâmplă la Cetate şi la Galicea Mare, locurile de unde provin strugurii din crama lui. “Aburul” Dunării o face să nu se usuce. Vița-de-vie este foarte pretențioasă, trebuie să fie stropită după fiecare ploaie, sunt ani în care trebuie stropită de 20 de ori. Culesul trebuie să fie manual, strugurele se stresează dacă nu este cules manual, în unele zone din Franța, acesta este cules numai noaptea, nu trebuie „storcoșit”.
Cramele trebuie să fie extraordinar de curate. Din două kilograme de struguri iese un litru de vin, iar când boabele sunt stafidite, din patru-cinci kilograme iese un litru de vin, acesta fiind un vin mai aromat. Vinul dulce se bea la sfârșit.
Anul trecut, preciza Dinescu, din cauza grindinei, pe 50 de hectare nu s-a făcut nimic.Zăpada este foarte importantă, ea protejează ca o plapumă, iar atunci când se topește, dă apa necesară viei. În anii în care nu ninge, via are de suferit.
În materie de Rosé, Mircea Dinescu povestea că a realizat un vin foarte viu, frizant.
Tot el sublinia că vinurile dulci de pe piață, în proporție de 90% , sunt false, fiindcă sunt utilizați îndulcitori. Există pe piața din România celebrul vin Busuioacă de Bohotin - în realitate nu mai sunt decât trei-patru hectare de astfel de vie, dar România e plină de vinul din acest soi...
Capra de la minister
Dinescu a vorbit și de ideea controlului bacșișului ospătarului, a băiatului care îți aduce pizza, a frizerului, catalogând-o drept “o prostie fără margini”, pentru că “economia națională are bube mult mai mari decât astea”. El a reliefat necesitatea libertății negustorului : “Eu aș controla mai degrabă în ce măsură vinurile de pe piața românească sunt otrăvitoare, pentru că 80% dintre ele provoacă mari probleme de sănătate. În timpul unei emisiuni realizate de mine la televizor a trecut un cârd de capre, care s-au apropiat și au băut din cana cu vin natural, apoi l-am trimis pe unul să cumpere niște vin din sat, dar caprele nu au băut din acel vin artificial. Chiar mă gândeam că la institutele astea care fac controlul calității ar trebui să fie niște capre, nu oameni. Caprele sunt mai sincere în mirosul și în gustul lor. Ar trebui puse la Ministerul Mediului să conducă. De asta și simbolul de pe sticle este o capră cu cap de strugure.”
Parizerul care te face să chelești
O altă poveste amuzantă a lui Mircea Dinescu făcea referire la toxicitatea parizerului. Dându-i câinelui său parizer “de om”, acesta a început să chelească. Îngrijorat, Dinescu ajunge cu câinele la veterinar, iar acesta îi spune că de la parizer, concluzia logică fiind că la cât parizer mănâncă românii, curând toți o să fie chei.
La eveniment a fost recitată și o poezie, scrisă acum 35 de ani de Mircea Dinescu, “Cântec de inimă albastră”, care se regăsește și pe etichetele vinului Tămâioasă Românească.
O altă poveste a lui Dinescu privea o șampanie băută la o mânăstire, realizată cu boabe de orez, care fermentau în vin. Această chestie, vinul frizant e realizat și de români, care beau vinul cu sifon, metodă inventată de austrieci, iar sifonul, a adus cineva o completare, este unguresc. Dinescu a precizat că s-a mai scris că e românesc sifonul, spunând pe un ton ironic că fiecare “nație a inventat roata la căruță”, scriindu-se chiar că românii au inventat caloriferul, deși romanii acum 2.000 de ani aveau țevi de încălzit pe sub dușumea.
Gulașul de la această ediție a fost făcut cu pastă de ardei grași copți, fără nicio aromă artificială, dintr-o reducție de supă din carne, un fel de sos brun, cu un miros mai aromat și un gust mai caramelizat.
Copii au putut decora lingurițe personalizate la atelierul Mycreativeplace, iar pe 9 mai a susținut un concert de jazz artista Szirtes Edina Mókus din Ungaria.
Așa cum este și descrierea Evenimentului Ozosep pe propria pagină de facebook, aici găsim de toate, de la băutură și mâncare 100% naturale până la povești nemuritoare, spuse într-o atmosferă familială pe ritmuri de jazz.“Şi a ţinut veselia ani întregi şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo be şi mănâncă"...
