X

Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor

11 Aug 2015 | scris de Tomaida Geavela
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    Autor Tomaida Geavela
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    Autor Tomaida Geavela
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    Autor Tomaida Geavela
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    Autor Tomaida Geavela
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    Autor Tomaida Geavela
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    Autor Tomaida Geavela
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    sursă pagina facebook eveniment
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    sursă pagina facebook eveniment
  • Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor
    sursă pagina facebook eveniment

nan rating / 0 voturi
Review Merg.In
Meșteșugari, artiști, dezbateri la Muzeul Romilor

Festivalul Solidarității Pakivalo a ajuns la a doua ediție. Evenimentul  reprezintă un omagiu adus sociologului rom Nicolae Gheorghe (1946-2013). În cadrul comunității este considerat „un Om care a însemnat și înseamnă foarte mult în ceea ce se cheamă mișcarea romilor în România, o capacitate intelectuală absolut fantastică și un adevărat luptător pentru emanciparea romilor”.

Organizatorii festivalului au fost Asociația Romano BuriQ și K Consulting Management and Coordination.

Locația aleasă pentru desfășurarea festivalului a fost Muzeul Culturii Romilor, undeva în cartierul Giulești Sârbi, nu foarte la îndemâna oricui. Dacă nu erai „fericitul posesor” al unui autoturism, singurele posibilități să ajungi la adresă erau bicicleta (așa cum ne-au recomandat gazdele pe pagina de facebook) sau doar autobuzul 162.

Am ajuns la eveniment, în a doua zi de festival, pe la orele prânzului. Curtea muzeului era foarte mare. Mesteșugarii, veniți din toată țara, au avut spațiu suficient să-și expună podusele. Am văzut produse sculptate din lemn, bijuterii din aur și argint cu monturi de pietre semiprețioase, obiecte de uz casnic sau design din cupru, tradiționalele fuste, pentru care s-au folosit zeci de metri de material, tablouri etc.

După un scurt tur, din cauza căldurii infernale, am intrat în muzeu. Răcoarea a fost o binecuvântare. Acolo am găsit expuse tablouri ce reprezentau istoria și personalități rome, dar și un reprezentant al organizatorilor.

 Am vrut să aflu, în primul rând: „De ce tocmai aici? Sunteți foarte departe de oraș. Așa s-a vrut?” „Fondatorii muzeului, Ciprian Necula, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, și Nicoleta Bițu, director executiv al Asociației Romano BuriQ, nu au vrut doar să arate cultura etniei, ci să rezolve problemele din cadrul comunității. Au nevoie de spațiu. Vor să aducă autoritățile să le vadă problemele de aici. Nu au vrut să aibă vizibilitate, ci să inițieze proiecte și programe eficiente pentru romi.

Au dezvoltat un fel de economie socială și îi implică pe romi în tot ce înseamnă administrarea locației. De exemplu, este în curs de amenajare un restaurant, cu bucătărie tradițională romani. Angajații vor fi doar membri ai comunității, asigurâdu-le astfel locuri de muncă și responsabilizându-i în același timp. Este un proiect foarte amplu, în curs de desfășurare și dezvoltare.” - Felicia Stoica

Am mai aflat, de asemenea, că Romano ButiQ Band au cântat în acea seară, este o trupă inițiată de asociația Romano ButiQ și că este „un proiect de revalorizare a meșteșugurilor tradiționale. Asociația încearcă să actualizeze tot ce înseamnă meșteșug tradițional rom combinat cu modernul. Au luat niște lăutari și i-au transformat într-o trupă de balcan rock”.

Pentru cele trei zile de festival au fost programate dezbateri pe teme sociale. Temele au fost foarte variate. De exemplu, o mare problemă a romilor este faptul că nu au acte de proprietate pentru locuințe și terenurile aferente. Aceasta nu este o problemă atât de gravă, ci faptul că nu au acte de identitate și de aceea nu li se pot elibera acele documente. Statutul femeii rome în comunitate și școlarizarea copiilor sunt teme la fel de amplu dezbătute.

Într-una dintre încăperi am găsit un grup pe copii, cu vărste cuprinse între șapte și paisprezece ani, din Giulești, care, sub îndrumarea actorului și regizorului Aurel Sorin Sandu, repetau pentru spectacolul din ultima zi de festival. Ei pregăteau piesa de teatru „Revolta maimuțelor”, inspirată după o fabulă. Inedit este faptul că o vor intrepreta doar în limba romani.

Și pe scena amenajată în cealaltă parte a curții se făceau repetiții. Instrumentiști, sunetiști, soliști se pregăteau pentru încă o seară cu „gălagie, muzică și distracție”. Am înțeles că soliștii din seara de vineri au fost foarte apreciați de publicul prezent în număr foarte mare. Printre aceștia au fost trupa Impex și The Zuralia Orchestra.

Sperând că și seara aceasta și a treia zi vor fi la fel de interesante, mulțumim organizatorilor pentru varietatea activităților propuse și la cât mai multe ediții ale festivalului.

 

 

 

 

Comentarii