Centru Cultural ArCub împreună cu asociațiile ARCEN (Asociația Romănă pentru Cultură, Educație și Normalitate), Bucureștiul meu drag, Make a Point și Zeppelin susțin candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 și au demarat, pentru prima dată împreună, proiectul de lansare a candidaturii.
Proiectul este compus din trei module, primul Memoria , urmând Explorarea și continuând cu Imaginarea Orașului.
Prima parte: Memoria s-a desfășurat în perioada 18 martie – 15 mai 2015 și a reprezentat alcătuirea hărții cognitiv - afective a Bucureștiului. Locuitorii Capitalei au ocupat un rol foarte important în această parte a proiectului, aceștia fiind invitați să participe cu materiale din arhivele personale, fie imagini fotografice, înregistrări video sau istorii subiective ce descriau viața socială sau boemă a bucureștenilor.
Tot în cadrul acestei primei părți a proiectului, timp de două luni, au fost organizate expoziții de artă și cultură romă-europeană, conferința internațională a blogerilor din turism, expoziția despre impactul Primului Război Mondial asupra civililor, seri de film, muzică, literatură, conferințe și dezbateri, ateliere de educație urbană.
Începând din 15 iunie a fost demarată a două parte a proiectului București 2021, Explorarea. Locuitorii Capitalei, și nu numai, au fost invitați la plimbare prin locurile pline de istorie. Serile de vineri au fost rezervate celor de la ARCEN, cele de sâmbătă celor de la Bucureștiul meu drag, duminicile, celor de la Make a Point și tururile despre ahitectura industrială celor de la Zepplin și AIR.
În weekendul 10-12 iulie 2015 au fost programate ultimele „explorări prin plimbare” din acest sezon. Punctul de plecare spre toate locațiile stabilite și anunțate, în prealabil, de organizatori a fost de fiecare dată Hanul Gabroveni.
Vineri, 10 iulie, ora 19.00, A.R.C.E.N, București 2021.
După o zi ploioasă a urmat o seară numa’ bună de plimbare. În fața Hanului Gabroveni ne-am strâns peste 150 de persoane. Gazde au fost Edmond Niculușcă (președinte ARCEN) și Alberto Groșescu ( vicepreședinte ARCEN). Traseul ales cuprindea străzile Lipscani, Băniei, Pătrașcu Voda, Cavafii Vechi, Biserica Răzvan, Calea Moșilor, Radu Calomfirescu, Stelea Spătaru, Sfânta Vineri, Sfântul Gheorghe Vechi.
Plimbarea pe străzile pline de istorie a fost o plăcere. Istorisirile bine documentate și frumos îmbinate cu citarea unor picanterii apărute în cronicile vremii au fost foarte apreciate de participanți. Aceștia savurau, pur și simplu, fiecare povestioară, fie că era despre negustorii veniți să-și vândă mărfurile pe ulița Lipscanilor, despre metodele folosite de contrabandiști de spirt de pe Calea Moșilor, despre balurile organizate la palate sau problemele create de poveștile de amor .
După două ore de plimbări „prin istorie” am avut parte de o concluzie din partea unui tânăr de 15 ani „de ce nu se țin așa și orele de istorie? De ce primim o înșiruire de ani ? Ne-ar fi mai ușor! Și nu mai spun că ar fi o plăcere! Unde vă mai găsim? Mulțumim, am mai sta până dimineață, nici nu am simțit cum a trecut timpul!”
ARCEN ne așteaptă, începând din luna august, la al șaselea an de evenimente Cu bastonul prin București, tur ghidat prin București. Mai multe informații despre evenimentele organizate găsiți la http://www.arcen.info/.
Sâmbătă, 11 iulie, ora 17.45, Bucureștiul meu drag, Delta Văcărești
De data aceasta ne-am strâns peste 250 de persoane în fața Hanului Gabroveni, ghid fiind de data aceasta Andrei Bîrsan (președintele asociației Bucureștiul meu drag- centru de memorie vizuală al Bucureștiului), destinația unică Delta Văcărești.
După îndrumările privind traseul până la locație și sfaturile „nu vă aventurați singuri pe cărări, sunt mlaștini, animale, localnici?!” am pornit la drum.
Fiind un grup aproape compact care se deplasa prin stațiile de metrou, pe străzile dinspre deltă, întrebările trecătorilor au fost nelipsite „unde mergeți?” sau „s-a întâmplat ceva?”, „putem să venim și noi?”.
Odată ajunși, nu mică ne-a fost uimirea când am văzut „intrarea”, mai ales că am aflat că „doar ce a fost tăiată panglica”. Intrarea reprezenta lipsa unui panou metalic din gardul înconjurător. „Asta e !” intrăm printre resturi menajere, moloz, bălării de peste jumătate de metru. Pe cărare am văzut câte un papuc, o cizmă, o căciulă, iar moloz, un cap de păpușă și tot așa.
Traseul a fost, parcă, și mai anevois din cauza mirosurilor înțepătoare de la gunoaiele aruncate pe jos, cred că erau și ceva animale moarte prin zonă, ceea ce făcea aerul și mai puțin respirabil. Nici nu te puteai concentra la ce am venit să vedem.
După câteva zeci de minute de slalom printe gunoaie, ciulini, mușuroaie, am ajuns la primul lac. „Pauză de poze, zece minute”, după care pornim printr-un tunel de maximum 60- 70 de centimetri lățime, prin stuful înalt de peste trei metri.
Discuțiile avute de unii participanți au reprezentat deliciul plimbării. Nu mai conta că te păleau, peste față, frunzele de stuf, că mai călcai în noroi, sau călcai în vreo groapă, că te mai înțepa vreo gânganie, trebuia să ții ritmul cu cei din față să auzi toată discuția. Era o pereche care-și făcea probleme că „s-a șters crema protectoare de pe corp, trebuie să ne oprim puțin, și să ne dezinfectăm, că așa a făcut Gabi hepatită!”
Și tot așa, cam două ore, stuf, praf, gunoaie, gângănii, încă un lac, și cam atât.
Duminică, 12 iulie, ora 10.00, Make a Point, cartierul Pantelimon.
Cu zece minute înainte de ora programată să înceapă turul, eram zece persoane în fața Hanului Gabroveni. Vine și ghidul nostru de azi, Mihai Munteanu (masterant în antropologie culturală și locuitor al cartierul Pantelimon). La 10.15 am hotărât să plecam, nu eram mai mult de 20 de persoane.
La stația de metrou Costin Georgian, locul unde începea de fapt turul, ne mai așteptau câteva persoane. Cu un grup de 40 de persoane, cu media de vârsta peste 40 de ani, începe oficial plimbarea.
Prezentarea cartierului a început cu citarea câtorva versurile BUG Mafia (n.r. - trupa de hip - hop, fondată în 1993, datorită căreia Pantelimonul a ajuns renumit în toată țara). „După blocuri gri, stăm noi, majoritatea, sunt mai înalte la șosea, să nu se vadă foamea...”.
Turul a fost despre dinamica unui cartier construit în jurul fabricilor și uzinelor, despre „tranziția cartierului dormitor bucureștean” apărut în anii ’70.
Am vizitat fostul turn de apa, transformat în turnul de artă, fostul sediu al Postăvăriei române, azi sediul Make a Point, Parcul Florilor, unde am văzut expusă o statuie aparținând lui Naum Corcescu (sculptur român 1922-1989), realizată în 1972, Mănăstirea Mărcuța (monument istoric, ctitorită în 1587), Parcul Ecologic Dobroiești și am încheiat cu Parcul Morarilor.
În periplul nostru prin cartier am ajuns și la Complexul pentru activități recreative și educative Sfântul Pantelimon. În locul acesta se spune că, în timpul ciumei din 1813 (Ciuma lui Carargea), a fost creat un lazaret (spital special pentru bolnavii de ciuma), ulterior a fost transformat în sanatoriu, apoi spital de boli nervoase, unde a fost internat și Mihai Eminescu (1850-1889), înainte să fie mutat în strada Plantelor, unde a murit.
Din luna august continuă și cea de-a treia parte a proiectului Imaginarea Orașului unde fiecare cetățean este așteptat să spună cum vrea să arate sau cum vede viitorul orașului București.
