Omul care sfinteşte actul de culturǎ şi-l transformǎ în act de iubire
Constantin Spurcaciu, un mare iubitor de culturǎ, se ocupǎ de activitatea culturalǎ încǎ din tinereţe, a lucrat ca instructor cultural o perioadǎ la Biroul de Turism pentru Tineret Buşteni, dupǎ care, timp de nouǎsprezece ani, chiar dacǎ a fost inspector şi apoi şef birou Resurse Umane la Cooperaţia Meşteşugǎreascǎ Sinaia, a coordonat în paralel şi o complexǎ activitate culturalǎ.
Acum aproape zece ani, am revenit la vechea mea pasiune prin numirea în funcţia de director la Casa de Cultură din Buşteni, pe care, cu sprijinul autoritǎţilor locale, am reuşit sǎ o transformǎm în anul 2010 în Centrul Cultural, purtând numele compozitorului, muzicologului și pedagogului Aurel Stroe.
Povestiţi-mi ce noutǎţi aţi adus în activitatea culturalǎ pe care o manageriaţi.
Fǎrǎ sǎ fiu considerat lipsit de modestie, trebuie sǎ spun cǎ activitatea culturalǎ şi spiritualǎ desfǎşuratǎ la Centrul Cultural în ultimii nouǎ ani a cunoscut o creştere considerabilǎ, astfel cǎ la ora actualǎ staţiunea Buşteni se remarcǎ în acest domeniu prin numeroasele evenimente organizate. Se pot remarca manifestǎrile devenite tradiţionale, cum sunt: stagiunea muzicalǎ aflatǎ la a şaptea ediţie, ,,Zilele Culturii la Buşteni’’, care se desfǎşoarǎ în fiecare an în august – un mozaic cultural cu spectacole de teatru, recitaluri muzicale, concertul simfonic al Organizaţiei Române de Tineret, dirijor Cristian Mandale, jazz, Festivalul Naţional de Muzicǎ Pop pentru opii şi adolescenţi ,,Sfinxul de Aur’’, replica Festivalului Mamaia Copiilor, Festivalul Internaţional „Aurel Stroe”, a şaptea ediţie, Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistǎ pentru Tineret, concertele de Crǎciun susţinute de artişti consacraţi ca Vasile Şeicaru, Victor Socaciu, Gospel, sau concertele grupului Sostenuto din Buşteni, înfiinţat dupǎ venirea mea ca director şi care are un repertoriu de peste 20 de colinde de Crǎciun.
Am inţeles, aveţi foarte multe concerte, ce alte activitǎţi se mai desfǎşoarǎ la Centrul Cultural?
Ar fi mult de vorbit. Buşteniul fiind o staţiune montană, încǎ de la început m-a preocupat promovarea turismului cultural. Periodic, vernisǎm expoziţii cu lucrǎri ale artiştilor plastici români şi strǎini - pictorii Vasile Dohotaru şi Pavel Guţu din Republica Moldova, Leo van Sluis din Olanda, românca Anita Rǎdulescu, sculptorul Nicolae Lupu, lansǎri de carte, conferinţe şi simpozioane pe diferite teme sau videoproiecţii. Avem un public constant format din localnici, dar şi foarte mulţi turişti din ţarǎ şi strǎinǎtate aflaţi în concediu la Buşteni.
În proiectele dumneavoastrǎ sunt incluşi şi copiii? Aveţi spectacole şi pentru ei?
Desigur, numeroşi copii, de la preşcolari la elevii de gimnaziu şi liceu participǎ sǎptǎmânal la numeroase cursuri organizate de noi sau în colaborare cu Asociaţia ,,Şcoala Altfel’’. Avem organizate cursuri de informaticǎ, matematicǎ aplicatǎ pe categorii de vârstǎ, curs de limba englezǎ şi germanǎ, desen şi picturǎ, dans modern, sportiv şi mâini îndemânatice, pian, chitarǎ şi mandolinǎ. La aceste cursuri participǎ atât copii din Buşteni, cât şi din Azuga unde nu existǎ o casǎ de culturǎ sau în perioada estivalǎ participǎ şi copiii turiştilor veniţi în vacanţǎ. Evident, ţinând cont de categoria de vârstǎ, periodic aducem spectacole de teatru pentru cei mici, cu pǎpuşi şi marionete, iar pentru cei mari spectacole de teatru şi revistǎ.
Puteţi numi personalitǎţi ale vieţii culturale şi muzicale care au performat pe scena Centrului Cultural?
Da, actori ca Maia Morgenstern, Florin Piersic, Medeea Marinescu, George Mihǎiţǎ, Radu Gheorghe, Ion Caramitru, Rodica Popescu Bitǎnescu, Adriana Trandafir, pianiştii Valentin Gheorghiu, Horia Mihail, Diana Spânu, Sorin Petrescu, Ina Oncescu, Johnny Rǎducanu, viloniştii Gabriel Croitoru şi Viniciu Moroian, iar lista poate continua cu percuţionisti, violoncelişti, dirijori, chiar şi culegǎtori de folclor- Grigore Leşe.
Aţi legat relaţii de prietenie cu artiştii care au concertat la Buşteni?
Desigur, dar aş vrea sǎ menţionez cǎ în Cartea de Onoare a instituţiei şi-au consemnat impresiile în ultimii şase ani mai mult de cinci sute de personalitǎţi ale vieţii culturale şi muzicale. Mǎ leagǎ o prietenie de suflet cu violonistul Gabriel Croitoru, cantautorul Vasile Şeicaru, pianiştii Sorin Petrescu, Adriana şi Sorin Dogariu, Diana Spânu, Remus Manoleanu. De la concerte şi spectacole avem în arhiva documentarǎ câteva sute de digital video discuri cu înregistrǎrile evenimentelor şi articole, comentarii de presǎ.
Vǎ preocupǎ promovarea oraşului Buşteni în rândul artiştilor?
De fiecare dată, înainte sau la sfârşitul evenimentelor, le prezint instituţia cu preocupǎrile ei şi de multe ori i-am condus personal la o serie de obiective de interes turistic. Am organizat excursii la Castelul Cantacuzino, Casa Memorialǎ „Cezar Petrescu”, Mânǎstirea Caraiman chiar şi pe platoul Bucegi unde au admirat Sfinxul, Babele şi Crucea Eroilor.
De ce credeţi că oraşul Buşteni are nevoie de omul Constantin Spurcaciu?
Iubesc Buşteniul, m-am nǎscut aici la fel ca şi pǎrinţii, bunicii şi strǎbunicii mei şi consider cǎ este o datorie profesionalǎ, dar şi moralǎ sǎ mǎ implic cu dǎruire în întreaga activitate culturalǎ şi spiritualǎ a comunitǎţii. Nu fac altceva decât sǎ mǎ aliniez la întregul efort depus de autoritǎţile locale şi de oamenii care iubesc cultura, pentru cǎ oraşul nostru se aflǎ într-o continuǎ dezvoltare, chiar meritǎ acest lucru.
Încet, încet, departe ajungi…, dacǎ te grǎbeşti..., sau, cum spune latinul: festina lente.
