Bijuteria orașului
Cei care doresc să petreacă timpul liber în liniște, în mijlocul naturii, dar și cei care vor să afle o frântură de istorie sunt invitați să viziteze Domeniul Stirbey din orașul Buftea ce are în componența sa parcul, lacul, Palatul Știrbey, capela „Sfânta Treime”, „Castelul de Apă” (Turnul de Apă) și alte construcții.
În anul 1850, domnitorul Țării Românești, Barbu Dimitrie Știrbey, a început construcția actualului palat ca o culă (locuință boierească fortificată) ce era înzestrată cu două tuneluri de evacuare în caz de pericol. Urmașii domnitorului au mai ridicat două etaje, au făcut schimbări semnificative și au adăugat elemente decorative stilului Tudor, stil predominant în moda arhitecturală a acelor vremuri.
Treisprezece ani mai târziu (în 1863), fiul domnului Țării Românești, Alexandru Știrbey, a finalizat construcția palatului, a amenajat parcul, a construit capela, dar și alte edificii necesare unei reședințe domnești (sere, grădini, remiza pentru trăsuri, grajdul cailor și al vitelor, locuința grădinarului șef și alte locunțe). Alexandru Știrbey a lăsat moștenire domeniul fiului său, Barbu Alexandru Știrbey, administrator al Domeniilor Coroanei Regale, numit în funcție de regele Carol II și mai târziu consilier personal al regelui Ferdinand, timp în care a înființat lângă palat o pepinieră de viță americană, o moară, o lăptărie și o fabrică de vată și pansamente.
Regina Maria a fost unul dintre oaspeții de onoare ai palatului, care a locuit aici, pentru puțin timp, împreună cu câțiva dintre copiii săi, în anul 1916.
În anul 1917, armata germană a rechiziționat palatul, vreme în care a locuit aici mareșalul August von Mackensen și unde s-a negociat pacea cu Puterile Centrale. După 1949, parcul a aparținut, pentru puțin timp, cinematografiei, apoi a fost preluat de Gospodăria de Partid, iar Institutul Central pentru Proiectarea și Sistematizarea Orașelor a proiectat multe modificări ce au afectat funcționalitatea parcului, transfomându-l dintr-un parc de familie într-unul cu circuit restrâns. Studiourile de Film Buftea au filmat pe Domeniul Știrbey, împreună cu actori celebrii, ca Jean Marais și Jean Paul Belmondo, câteva lungmetraje.
În anul 1964, la Palatul Știrbey, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nikita Hrușciov au semnat actele de retragere a armatelor rusești de pe teritoriul României. În 1972, domeniul a găzduit lotul de tenis al Statelor Unite ale Americii care a participat la finala Cupei Davis pe care au și câștigat-o în fața echipei formate din Ilie Năstase și Ion Țiriac.
Alți oaspeți de vază ai Domeniului Știrbey au fost: Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Lascăr Catargiu, George Enescu, Teodor Rosetti, Mihai Șuțu, Petre Carp, Titu Maiorescu, generalul Ion Argetoianu, Ion I.C. Brătianu și Carol Davila.
Arhitectura Palatului Știrbey
Palatul Știrbey ce se situează în centrul parcului și este un exemplu semnificativ al arhitecturii romantice (europeene și românești din secolul al XIX-lea), dar are un caracter aparte reprezentat prin stilul gotic prezent atât la exterior, cât și în interior. Format din parter, demisol și două etaje, edificiul dispune de șapte dormitoare, două camere duble și două săli de conferință în care încă se păstrează ferestrele cu tocuri originale din lemn de stejar cu decorații gotice, șemineuri din marmură albă de Carrara, pereți acoperiți cu lambriuri de lemn și elemente decorative clasice.
În centrul unui cerc, pe latura de vest, se află încrustate anul „1864” și inițialele „A-B-S”, de la Alexandru Barbu Știrbey, acestea fiind singurele informații ce privesc înfaptuirea palatului. În perioada de după al Doilea Război Mondial, sub conducerea specialiștilor în arhitectură, Agripa Popescu și Robert Voll, s-au făcut recondiționări ale mai multor elemente la interiorul și exteriorul clădirii.
În prezent, palatul aparține companiei Bucharest Arena, care a amenajat un restaurant, spații de cazare, dar și pavilioane, deschise publicului.
Capela „Sfânta Treime”
Lângă lac, aproape de Palat se găsește Capela „Sfânta Treime”, construită de Alexandru Barbu Știrbey în cinstea soției sale, Nadeja Bibescu, construcție realizată în stil neogotic, între anii 1850 și 1890, după proiectul arhitectului austriac Theophil von Hansen și este formată din altar și gropniță. Cupola face referire la arhitectura bizantină, dar cu ornamente clasice, iar turnurile, construite în stil gotic, ale căror terminații din piatră cu decorații clasice, nu conțin niciun element decorativ al stilului. Din pictura capelei a mai rămas doar reprezentarea Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, realizată în anul 1890 de Gheorghe Tăttărescu. Construită din marmură de Carrara, măreața scară formată din două rânduri de trepte aranjate semicircular duce către intrarea principală a lăcașului de cult.
Cutremurul din anul 1977 a provocat avarii capelei, dar, în urma realizării unor mici restaurări, se pot ține în prezent ceremonii pentru nunți și botezuri.
Aici au fost înmormântați Barbu Știrbey Vodă, nepotul său Alexandru Barbu Știrbey, alături de rudele acestora, dar ale căror morminte au fost vandalizate în 2002, rămânând întregi doar trei sicrie.
Castelul de Apă (Turnul de Apă)
În anul 1920, din necesitatea depozitării apei necesare domeniului, dar și a fabricii de vată, s-a clădit Castelul de Apă în formă octogonală după proiectul arhitectului Anghel Saligny. Turnul se află pe aleea principală, în partea nord-estică, este format din cinci etaje și are la bază elemente arhitecturale clasice, specifice vremii: bază, fus, capitel. Primele patru niveluri sunt deschise, pilonii exteriori de rezistență sunt legați printr-o rețea de arce și bolte clasice, pe pilonul din centrul turnului care, totodată, este și casa scărilor ce duce la camera de la al cincilea nivel.
Alte construcții
„Pavilionul de poartă” este o clădire impunătoare ce relevă accesul pe Domeniul Știrbey și are elemente arhitecturale clasice.
De la intrare, pe aleea principală, se află Palatul Mic, o clădire cu arhitectură neoclasică românească și decorată cu elemente clasice.
În prezent, Domeniul Știrbey dispune și de alte construcții (Pavilionul „Prințul Știrbey”, Sala „Regina Maria”, Pavilionul „Prințesa Nadeja” și Terasa de vară „Dej”) realizate în mod special pentru organizarea de evenimente.
Parcul și lacul
Lacul din centrul domeniului are o suprafață de peste zece hectare și a fost creat de familia Știrbey pentru a adăposti aici lebede albe și negre, gâște și rațe. Podul ce traversează lacul a fost construit de o echipă de filmare engleză, ce a filmat acolo câteva cadre cinematografice.
Parcul a fost amenajat, în anul 1864, în stil romantic, iar plantațiile au fost relizate astfel încât, împreună cu toate construcțiile din incinta domeniului, să creeze tablouri variate și efecte vizuale permanente. În parc se găsesc arbori variați cu vârste de peste cinci sute de ani, specii de stejari, arbori-lalea, diferite specii de pini, ginkgo-biloba și chiparoși de baltă. Din fauna existentă în parc, predomină păsări precum lebede negre și albe, lișițe, stârci, egrete, ciocănitori, cuci, ciocârlii, codobaturi, silvii, cinteze, scatii și bufnițe, majoritatea protejate de lege, dar și veverițe, vidre și diverse specii de pești.
Mijloace de transport:
- autobuzul 460: de la stația „Laromet”, București
- maxi-Taxi: de la stația „Piața Chibrit”, București
- coordonte GPS: 44.562124, 25.940718
