X

Floarea-de-Colț

05 Iul 2015 | scris de Angela Brînză
  • Floarea-de-Colț
  • Floarea-de-Colț
  • Floarea-de-Colț
  • Floarea-de-Colț
  • Floarea-de-Colț
  • Floarea-de-Colț
  • Floarea-de-Colț
  • Floarea-de-Colț

5,00 rating / 6 voturi
Review Merg.In
Floarea-de-Colț  

Provenită din ținuturile Asiei, floarea-de-colț este o plantă perenă, deosebit de rară și care la noi în țară crește pe culmile înalte ale munților, iar din 1931 este declarată monument al naturii.

Descriere 
Cu denumirea populară de floarea reginei sau floarea doamnei, steluță, albumeală, floarea-de-colț este întâlnită în România pe stâncile aproape inaccesibile omului din Munții Vrancei, Munții Făgărașului, Munții Rodnei, Munții Maramureșului, Munții Ceahlău, Munții Godeanu și Munții Bucegi. Mai rar poate fi întâlnită și pe platourile montane. În rezervația botanică din Alba ea crește la altitudinea de 600 de metri, cea mai mica din Europa. Poate fi întâlnită și în afara țării noastre, în Alpi, în Balcani, în Carpați, Pirinei, Asia Centrală și Asia de Est. Are rădăcinile fixate în pământul dintre scobiturile săpate în stânci, tulpina poate ajunge până la 20-30 de centimetri. Frunzele sunt catifelate, așezate în formă de rozetă în jurul tulpinei, iar florile în formă de disc, așezate în așa fel încât ai impresia că este o singură floare în formă de stea.Toată planta este acoperită cu peri catifelați, argintii, pentru a fi ferită de vânt și frig. Cu puțin noroc o putem vedea înflorită în lunile iulie-august.

Rezervația Scărița-Belioara
Rezervația Scărița-Belioara este o rezervație geobotanică din Muntele Mare, aflată pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga din județul Alba, fiind un teren de studiu pentru botaniști. Are o suprafață de 47,7 hectare și adăpostește multe specii rare de plante, ca floarea-de-colț, căldărușa, gențiana, flori ce se utilizează îndeosebi în medicina naturistă și ca substanțe aromatice în diverse băuturi.

Rol în tradiția românească
Floarea-de-colţ, în tradiția românească, înseamnă puritate, curățenie și este un simbol al dragostei, tinerii în trecut colindau mult zonele stâncoase ale munților pentru a culege flori-de-colţ și a le oferi iubitelor. Floarea-de- colţ este simbol naţional în mai multe țări precum Elveția, Austria, Germania, purtând numele de edelweiss, edel însemnând aristocratic, și Weiss – alb. Este prezentă în arta populară, în basme, legende vechi de secole și tradiții păstrate de la o generație la alta.

Legenda florii-de-colţ în folclorul românesc
Apariția legendei este în strânsă legătură cu momentul nașterii lui Iisus Hristos și se referă la steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre locul nașterii Domnului, stea care a stat o clipă deasupra Bethleemului. Cum misiunea dată de Dumnezeu a fost îndeplinită, se gândi ce să facă mai departe și atunci a mers de-a lungul și de-a latul pământului pentru a-și găsi alt loc de odihnă. Până într-o zi când a ajuns deasupra unor munți înalți cuprinși de liniște și pace nemărginită și atunci s-a spart în mii de steluțe îmbogățind piscurile cu frumusețea florii glaciale în care se transforma atunci când le atingea. Astfel se năștea floarea Bucegilor.

Plantele alpine, inclusiv floarea-de-colț ar putea dispărea cu totul dacă verile continuă să devină tot mai calde, deoarece sunt flori iubitoare de răcoare şi ar fi forțate să crească tot mai sus pe piscurile munților, în vreme ce în locul lor ar crește plante care iubesc temperaturile ridicate. 

Comentarii