X

Sângele Voinicului

04 Aug 2015 | scris de Mihaela Dicu
  • Sângele Voinicului
    Sângele Voinicului
  • Sângele Voinicului
    Sângele Voinicului
  • Sângele Voinicului
    Sângele Voinicului

4,27 rating / 11 voturi
Review Merg.In
Orhideea gingaşǎ de pe pajiştile alpine

Sângele-vionicului (Nigritella ruba şi Nigritella nigra) este o plantă cu o poveste frumoasǎ. Floarea are un colorit special, în douǎ nuanţe, roşu-purpuriu închis,  (Nigritella nigra) şi cele cu nuanţe mai deschise, adicǎ trandafirii (Nigritella rubra). Floarea sângele-voinicului face parte din familia Orhidaceae, aflându-se printre cele 58 de specii de orhidee care se întâlnesc în România. Este declaratǎ monument al naturii şi alǎturi de floarea-de-colţ, bujorul românesc, crinul de pǎdure, rododendronul este ocrotitǎ prin lege.

Sângele-voinicului (Nigritella nigra) este plantǎ perenǎ, cu tulpina dreaptǎ şi ierboasǎ, ce are o înălţime de la opt la douǎzeci de centimetri, iar în pǎmânt are doi sau cinci tuberculi strânşi sau împǎrţiţi, din care se formeazǎ rǎdǎcinile. Frunzele sunt lineare, alungite, înguste cu orientare în sus. Culoarea frunzelor pe faţa superioarǎ este verde închis, iar pe faţa inferioarǎ verde mai deschis. Inflorescenţa de formǎ ovalǎ globuloasǎ este formatǎ din mai multe flori de culoare roşu-vişiniu închis, strânse în vâful tulpinii ca într-un ghem oval. Parfumul puternic al florilor ce rǎspândeşte în jur miros frumos de vanilie, împreunǎ cu coloritul viu, ne bucurǎ sufletul şi privirea din luna iunie şi pânǎ în septembrie, bineînţeles dacǎ avem noroc sǎ o întâlnim în drumeţiile noastre montane.
Sângele-voinicului, prin cele douǎ nuanţe de roşu-trandafiriu sau roşu închis spre negru, ce înfrumuseţeazǎ covorul mare al florei montane, este întâlnitǎ în pajiştile din zonele alpin şi subalpin din munţii Bucegi, Buzǎului şi Ciucaş. În Europa se gǎseşte în Alpi, Pirinei, Balcani şi Carpaţi.

Ocrotirea şi frumuseţea
Nu foarte mulţi turişti ştiu cǎ aceastǎ plantǎ suavǎ şi frumos mirositoare este protejatǎ prin lege. Anual vin mii de turişti în Parcul Natural Bucegi, iar pentru o amintire frumoasǎ de pe munte, aceastǎ floare este culeasǎ an de an, fapt ce a dus la distrugerea şi rǎrirea speciei. Botanistului Emil Pop are o recomandare pentru aceastǎ  floare şi pentru alte flori: „Aviz stǎruitor celor care, cu toatǎ opreliştea oficialǎ, nu-şi vor birui ispita: sǎ rupǎ ori sǎ taie numai partea aerianǎ, sǎ cruţe organul din care renaşte floarea; pǎcatul lor va fi mai mic.’’

Legenda naşterii acestei orhidei
Un voinic ce se lupta cu balaurul-cu- şapte-capete a fost rǎnit, iar o picǎturǎ din sângele lui a cǎzut pe o floare care nu avea culoare. Din acel moment floarea a cǎpǎtat o culoare purpurie, iar oamenii i-au dat numele de sângele-voinicului. 
Cuvinte cheie:   Bucegi / turiști / montan / munte / floare / Carpați
Comentarii