X

Locul natal, în timpuri şi rǎstimpuri

17 Aug 2015 | scris de Mihaela Dicu
  • Locul natal, în timpuri şi rǎstimpuri

3,33 rating / 3 voturi
Review Merg.In
Vremea trece, dar rǎmân amintirile

Andrei Marius Spurcaciu este nǎscut în oraşul Buşteni, absolvent al liceului industrial din oraş secţia electrotehnicǎ şi al cursurilor de referend cultural, acum lucreazǎ la Centrul Cultural „Aurel Stroe’’ din Buşteni. Marea lui pasiune este muzica, iar în perioada licealǎ a avut o formaţie de muzicǎ şi chiar un grup de teatru de umor.

Spune-mi de ce ai zis cǎ amintirile rǎmân, iubeşti locurile natale?
Sigur, cred cǎ orice om îşi iubeşte locul natal. Cum sǎ nu iubeşti acest minunat oraş care este aşezat între Valea Prahovei şi mǎreţii munţi Bucegi, într-un peisaj pitoresc care încântǎ privirea oricǎrui turist. Vorbesc cu nostalgie de vremurile când oraşul era o puternicǎ industrie a hârtiei, prin Fabrica de Hârtie, fabricǎ construitǎ de fraţii Carol şi Samuel Schiel în anul 1882. Vorbesc de fabricǎ pentru cǎ bunica mea a lucrat timp de 40 de ani, iar eu, în perioada anilor de liceu, am fǎcut practicǎ la atelierul electric central şi aparate de mǎsurǎ şi control (AMC). Cred cǎ dacǎ aceastǎ fabricǎ nu ar fi fost demolatǎ, viaţa locuitorilor ar fi fost mult mai uşoarǎ, erau în jur de 2300 de angajaţi, cu salarii bune, iar puterea de cumpǎrare era alta. Acum orașul a devenit un oraş turistic îmbrǎcat cu un aspect european și care este vizitat atât de turişti români cât şi strǎini .

Mi-ai spus cǎ iubeşti arta, cu ce te ocupi acum?
Da, iubesc arta, iubesc frumosul, fapt pentru care am vrut sǎ mǎ fac actor, dar nu am reuşit. Acum sunt referent cultural la Centrul Cultural din Buşteni, activitatea mea fiind legatǎ de organizarea unei bune sonorizǎri în cadrul conferinţelor, spectacolelor, concertelor, de aranjarea pieselor expoziţionale ale artiştilor pentru vernisaje şi expoziţii. Am un har personal de a imita diverse persoane şi personalitǎţi la voce şi gesturi dintre care pot aminti pe marele actor Gheorghe Dinicǎ, poetul Adrian Pǎunescu - din pǎcate aceştia au decedat. Prin natura funcţiei am avut ocazia sǎ cunosc mulţi oameni minunaţi, oameni celebri ai culturii - scriitori, pictori, sculptori, cântǎreţi şi actori. Pot spune cǎ am legat relaţii de prietenie cu anumite personalitǎţi dragi mie, printre care îl amintesc pe Vasile Şeicaru și cu doi foşti elevi ai marelui compozitor Aurel Stroe - Sorin Petrescu şi Doru Roman.

Pentru cǎ lucrezi la Centrul Cultural şi ai avut ocazia sǎ cunoşti multe valori culturale, crezi cǎ oraşul Buşteni a fost sau mai este izvor de inspiraţie culturalǎ?

Oraşul Buşteni a fost un izvor de inspiraţie pentru scriitori, poeţi, pictori, amintesc de Cezar Petrescu care a lǎsat în urma sa o casă memorială, cǎrţi de basme pentru copii care mi-au încântat copilǎria şi aici pot menționa Fram Ursul Polar, Nǎluca, Omul de Zǎpadǎ, Neghiniţǎ, sǎ nu uitǎm de Nestor Urechia şi de frumoasa lucrare Vraja Bucegilor, de frumosul Castel Cantacuzino care pe lângǎ alte activitǎţi, gǎzduieşte evenimente şi manifestǎri culturale. Castelul Cantacuzino pentru cei care vor sǎ cunoascǎ zona este situat în frumosul cartier Zamora de unde se poate admira panorama munţilor Bucegi, Crucea Caraiman, chiar şi oraşul.

În afarǎ de evenimete şi spectacole culturale, un turist ce mai poate face în Buşteni?
Recomand toate traseele montane favorabile drumeţiilor de varǎ: Cascada Urlǎtoare, Valea Spumoasǎ, Poiana Stânii, Valea Cerbului, iar sus pe platoul Bucegi: Sfinxul, Babele, monumentul eroilor şi cabanele de pe crestele montane. Din pǎcate, anotimpurile nu mai sunt cum erau în copilǎria mea, adicǎ iernile nu mai au acele troiene de zǎpadǎ, pârtia de schi de atunci era naturalǎ, nu mai sunt derdeluşurile pentru sǎnii, dar putem spune cǎ frumuseţea şi farmecul montan s-a pǎstrat.

Aşa cum fiecare om are principiile lui de viaţǎ dupǎ care se orienteazǎ, aşa am şi eu un motto la care ţin foarte mult şi cu care vreau sǎ închei:
„A gândi liber e frumos, a gândi drept e şi mai bine”. 

Comentarii