Amplasată în Piaţa Trandafirilor, ȋn faţă Catedralei Mari, statuia Crăişorului Munţilor – cum a fost supranumit Avram Iancu – domină cu semeţie peisajul amintindu-ne de dârzenia şi sacrificiile transilvănenilor pentru unirea tuturor românilor şi pentru înlăturarea asupririlor străine.
Scurt istoric al statuii
Scurt istoric al statuii
Statuia lui Avram Iancu a fost o sculptură ecvestră de bronz, amplasată în centrul oraşului Târgu-Mureş, în Piaţa Regele Ferdinand (astăzi Piaţa Trandafirilor), pe locul în care se află în prezent Statuia ostaşului român. Operă a sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, a fost dezvelită în 10 mai 1930. După doar zece ani, din dorinţa de a salva statuia de urmările cedării Ardealului, conform Dictatului de la Viena, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Cȃmpeni, în judeţul Alba, împreună cu Statuia ostaşului român (aceeaşi soartă a avut-o şi Monumentul latinităţii, acesta fiind mutat la Turda). În 1978, în aceeaşi piaţă, dar la polul opus faţă de vechea amplasare a statuii lui Dimitriu-Bârlad, a fost dezvelit un alt monument ecvestru înfăţişându-l pe Avram Iancu, opera sculptorului Florin Codre.
Personalitatea lui Avram Iancu –Apostolul moţilor
A trăit între anii 1824 și1872 şi a absolvit cu califictive maxime toate formele de învățământ, inclusiv Facultatea de Drept de la Cluj pe care o termină în 1846 . În 1848 era cancelarist la Tabla Regală din Târgu-Mureş împreună cu Alexandu Papiu Ilarian. În preajma izbucnirii revoluţiei făcea parte din fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene, luptătoare pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora şi-a câştigat o mare popularitate. Supranumit „Crăişorul Munților”, un veritabil erou al poporului, ale cărui virtuţi l-a făcut să strălucească peste veacuri ca o pildă vie a urmaşilor iubitori de patrie şi ca un izvor de mândrie naţională, Avram Iancu a deschis calea spre deşteptarea naţională, faptele sale înscriindu-se în conştiinţa poprului român, pregătind calea spre Marea Unire ce va avea loc în 1918. A fost, după spusele istoricului Silviu Dragomir, „reprezentantul cel mai de seamă al revoluţiei române transilvănene”.
Ideea realizării unui monument care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu a apărut imediat după moartea acestuia. Au urmat o serie de acţiuni pentru strângerea fondurilor necesare demarării proiectului, dar până la Unirea din 1918 toate campaniile s-au soldat cu eşec.
În anul 1925, la iniţiativa Despărţământului ASTRA Târgu-Mureş, este readusă în discuţie ridicarea unei statui care să amintească de faptele glorioase ale revoluţionarului Avram Iancu. Mai mulţi intelectuali sprijină propunerea de a ridica o astfel de statuie în centrul oraşului Târgu-Mureş, astfel că la scurt timp ia fiinţă un comitet pentru a se ocupa de organizarea unui concurs în vederea realizării proiectului. Din comitetul aflat sub conducerea prefectului mureşean a făcut parte şi primarul Târgu- Mureşului, Emil Dandea, el însuşi fiu de moţi. Monumentul a fost inaugurat în data de 10 mai 1930, în cadrul unei adunări solemne. La zece ani după dezvelirea statuii, prin Dictatul de la Viena, Transilvania a fost nevoită să cedeze o mare parte din teritoriul său Ungariei. În aceste condiţii, mai mulţi intelectuali români, îngrijoraţi fiind de soarta monumentelor care cinsteau aspecte din istoria românilor, au hotărât să strămute trei dintre monumentele importante din centrul oraşului Târgu-Mureş: statuia lui Avram Iancu, Statuia ostaşului român şi Monumentul latinităţii. Primele două au fost duse în localitatea Câmpeni din judeţul Alba, localitate simbol pentru viaţa lui Avram Iancu. În timpul revoluţiei de la 1848-1849, aici a avut cartierul general revoluţionarul român.
Statuia în prezent
Deşi după anularea Dictatului de la Viena, prin Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, Transilvania revine în graniţele teritoriale ale României, statuile strămutate anterior nu au fost readuse în Târgu-Mureş. Astfel, pentru o perioadă de 38 de ani, oraşul de pe Mureş a rămas fără un monument care să cinstească memoria lui Avram Iancu. Abia în 1978, printr-o lucrare a sculptorului Florin Codre, o nouă reprezentare ecvestră a lui Avram Iancu, de această dată în piatră, este redată municipiului Târgu- Mureş. Statuia a fost amplasată în Piaţa Trandafirilor (fosta Piaţă Regele Ferdinand), în faţa Catedralei Ortodoxe „Înălţarea Domnului”.
Personalitatea lui Avram Iancu –Apostolul moţilor
A trăit între anii 1824 și1872 şi a absolvit cu califictive maxime toate formele de învățământ, inclusiv Facultatea de Drept de la Cluj pe care o termină în 1846 . În 1848 era cancelarist la Tabla Regală din Târgu-Mureş împreună cu Alexandu Papiu Ilarian. În preajma izbucnirii revoluţiei făcea parte din fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene, luptătoare pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora şi-a câştigat o mare popularitate. Supranumit „Crăişorul Munților”, un veritabil erou al poporului, ale cărui virtuţi l-a făcut să strălucească peste veacuri ca o pildă vie a urmaşilor iubitori de patrie şi ca un izvor de mândrie naţională, Avram Iancu a deschis calea spre deşteptarea naţională, faptele sale înscriindu-se în conştiinţa poprului român, pregătind calea spre Marea Unire ce va avea loc în 1918. A fost, după spusele istoricului Silviu Dragomir, „reprezentantul cel mai de seamă al revoluţiei române transilvănene”.
Ideea realizării unui monument care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu a apărut imediat după moartea acestuia. Au urmat o serie de acţiuni pentru strângerea fondurilor necesare demarării proiectului, dar până la Unirea din 1918 toate campaniile s-au soldat cu eşec.
În anul 1925, la iniţiativa Despărţământului ASTRA Târgu-Mureş, este readusă în discuţie ridicarea unei statui care să amintească de faptele glorioase ale revoluţionarului Avram Iancu. Mai mulţi intelectuali sprijină propunerea de a ridica o astfel de statuie în centrul oraşului Târgu-Mureş, astfel că la scurt timp ia fiinţă un comitet pentru a se ocupa de organizarea unui concurs în vederea realizării proiectului. Din comitetul aflat sub conducerea prefectului mureşean a făcut parte şi primarul Târgu- Mureşului, Emil Dandea, el însuşi fiu de moţi. Monumentul a fost inaugurat în data de 10 mai 1930, în cadrul unei adunări solemne. La zece ani după dezvelirea statuii, prin Dictatul de la Viena, Transilvania a fost nevoită să cedeze o mare parte din teritoriul său Ungariei. În aceste condiţii, mai mulţi intelectuali români, îngrijoraţi fiind de soarta monumentelor care cinsteau aspecte din istoria românilor, au hotărât să strămute trei dintre monumentele importante din centrul oraşului Târgu-Mureş: statuia lui Avram Iancu, Statuia ostaşului român şi Monumentul latinităţii. Primele două au fost duse în localitatea Câmpeni din judeţul Alba, localitate simbol pentru viaţa lui Avram Iancu. În timpul revoluţiei de la 1848-1849, aici a avut cartierul general revoluţionarul român.
Statuia în prezent
Deşi după anularea Dictatului de la Viena, prin Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, Transilvania revine în graniţele teritoriale ale României, statuile strămutate anterior nu au fost readuse în Târgu-Mureş. Astfel, pentru o perioadă de 38 de ani, oraşul de pe Mureş a rămas fără un monument care să cinstească memoria lui Avram Iancu. Abia în 1978, printr-o lucrare a sculptorului Florin Codre, o nouă reprezentare ecvestră a lui Avram Iancu, de această dată în piatră, este redată municipiului Târgu- Mureş. Statuia a fost amplasată în Piaţa Trandafirilor (fosta Piaţă Regele Ferdinand), în faţa Catedralei Ortodoxe „Înălţarea Domnului”.
