Satul Râpa de Jos este situat în continuarea satului Vătava, spre sud şi se întinde pe o lungime de 3,5 km de-a lungul Văii Rȃpii (care izvorăşte de la baza Poienii Tomii, zona Creang ).În centrul satului se află Şcoala şi Căminul Cultural „Simeon C. Mândrescu" iar puţin mai jos Biserica Ortodoxă .
Satul Rȃpa de Jos este atestat documentar în anul 1332 în "Documente privind Istoria României, veacul XIV, volumul III C, Transilvania (1331-1334)", Ed. Academia RPR, 1954 , din care aflăm : "Art. 1332: Socoteală despre prima plată pe anul întâi (Arhidiaconatul din Ozd). Trebuie luat seama că în ziua întâi a Parisemilor (4 martie 1332) magistrul Ion, Arhidiaconul din Ozd.....Nicolae din satul Rîpele (latineşte Villa Rapularum) a plătit un loton de argint” .Mai târziu găsim referiri pentru Rȃpa de Jos: Repafalva (1338. mag), AlsoRepa (1644, mag.), Unter Rűbendorf (1754, germ), Nieder Rűbendorf (1850, germ).
Satul s-a dezvoltat din grupurile de case aflate în poienile cu izvoare şi s-a extins şi datorită infuziei de populaţie de peste munţi, din Moldova, ca rezultat al transhumanţei, dar şi datorită refugiului din faţa năvălitorilor. Ocupaţia de bază a fost şi este şi astăzi creşterea animalelor , în principal oile şi vitele dar si mestesuguri : cioplitul in lemn , fierăria dulgheria , etc.
Cu toate greutăţile şi asprimea vieţii, de-a lungul existenţei lor rȃpenii s-au dovedit a fi creatori de frumos şi de artă populară : în fiecare casă femeile au fost mari meştere în cusături, ţesături, cojocărie , costumul popular de aici fiind de o frumuseţe deosebită iar locuinţele deşi simple sunt curate şi frumos aranjate ; în aceste sate se găsesc printre cele mai frumoase obiceiuri, cântece şi dansuri populare aici existând Ansambluri folclorice încă din vremurile interbelice .
Tehnica populară era foarte dezvoltată, pe cursul Văii Rȃpii , la nivelul anului 1914 , erau inventariate peste 20 de mori de apă, pive, prese de ulei şi vâltori.
Satul Râpa de Jos este locul unde s-au născut oameni de cultură cu un mare rol în istoria ţării : Simion C. Mândrescu , pr. Simion Popescu , înv. Mihai Tomşa (n. Idicel , dar cu o activitate de peste 50 de ani în Râpa ).
Astăzi satul Râpa de Jos este un sat românesc care îşi păstrează identitatea naţională , portul , obiceiurile , îndeletnicirile şi în care noul şi –a pus amprenta fără a altera tot ce înseamnă tradiţie . 
