Sediul Guvernului României – un istoric cu peripeții
Palatul Victoria a fost proiectat de arhitectul Duiliu Marcu, absolvent al Școlii Superioare de Arhitectură din București, și construit în perioada 1937-1944. Localizat în Piața Victoriei, a servit, pe rând, ca sediu al Ministerului de Externe, Consiliului de Miniștri, iar în prezent ca sediu al Guvernului României.
Palatul Victoria, alături de alte două edificii publice din anii ’30 – Școala Superioară de Război (acum Universitatea Națională de Apărare „Carol I”) și Palatul C.F.R. (acum sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii), face parte dintr-un ansamblu arhitectural urbanistic realizat de Duiliu Marcu. Construcția Palatului Victoria a început în 1937 și a fost finalizată în 1944. În același an, bombardamentele au cauzat avarii majore clădirii ceea ce a dus la reluarea lucrărilor și încheierea lor în anul 1952. Construcția a fost cunoscută până în 1989 sub numele de Palatul Consiliului de Miniștri. În 1990 și-a recăpătat numele de Palatul Victoria și a devenit sediul Guvernului României, iar în 2004 a fost clasat ca monument istoric.
Evoluția compoziției operei arhitecturale
Fiind destinat găzduirii Ministerului de Externe din timpul regimului comunist, stilul în care a fost construit aparține curentului clasicismului epurat și este în concordanță cu cererile de la vremea respectivă. După cum a declarat și Duiliu Marcu, structura și aspectul Palatului Victoria înfățișează „preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă”. Inițial, intenția nu a fost aceea de a plasa Palatul Victoria ca personaj arhitectural principal în cadrul Pieței Victoriei, ci, dimpotrivă, de a face parte din clădirile care ar fi trebuit să seteze cadrul pentru amplul proiect al clădirii Ministerului Aerului ce urma să oprească perspectiva dinspre Arcul de Triumf. Această clădire monumentală s-a concretizat mai târziu în blocul în care astăzi se află Victoria Business Center.
În primă fază, fațada principală a Palatului Victoria, cât și fațadele laterale ce aveau panouri decorative sculptate, erau realizate din marmură de Carrara. După deteriorările suferite în urma bombardamentului din 1944, panourile laterale sculptate au fost înlăturate, iar partea din fața a fost reconstruită din plăci de travertin.
Descrierea palatului
Suprafața totală a clădirii este de 26.000 de metri pătrați și respectă un plan rectangular și simetric pe mai multe niveluri. Axa de compoziție a planului este reprezentată de sălile oficiale de recepție. Fațada clădirii are o lungime de 90 de metri, dintre care 70 sunt ocupați de un rând de pilaștri și un portic în arcade, iar în ambele extremități ale fațadei există câte un plin.
Clădirea are două grădini interioare care sunt accesibile din holul de onoare de la parter de unde, de asemenea, pornește o scară monumentală ce urcă la etajul I spre galeria de onoare.Aceasta este decorată cu coloane și oglinzi, face legătura între sala de recepție și sălile de banchet și consiliu. Spre deosebire de etajul I, care este dedicat recepțiilor, nivelurile superioare sunt ocupate de cabinete și birouri ale funcționarilor din cadrul guvernului.
Ultimul deceniu
Datorită faptului că Palatul Victoria a fost încadrat în clasa 1 de risc seismic, iar cererea de spațiu pentru desfășurarea activităților administrației publice era în continuă creștere din cauza retrocedărilor sediilor lor inițiale, în anul 2006, s-a organizat un concurs internațional de arhitectură având ca temă „Extinderea Palatului Victoria”. Aceasta urmărea construirea unui corp nou care să formeze cu corpul vechi o entitate unitară și care să asigure spațiile necesare desfășurării activităților guvernamentale pe toată durata procesului de consolidare a Palatului Victoria. Extinderea presupunea ocuparea spațiului din spatele palatului ce era aflat în domeniul public al statului. În 17 iulie 2007 au fost făcute publice rezultatele concursului, iar echipa câștigătoare a fost Die Architekte Cie, formată din arhitecții olandezi Branimir Medic și Pero Puljiz. Din cauza lipsei de expertiză în gestionarea unui proiect de interes public, în 2008, terenul din spatele Palatului Victoria a fost scos de sub administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) și preluat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (conform HG nr. 689/2008) ce avea sub autoritatea sa Compania Națională de Investiții, specializată în domeniul respectiv.
După finalizarea lucrărilor, Palatul Victoria urma să intre în administrarea Secretariatului General al Guvernului, partea veche rămânând zonă de protocol, iar birourile funcționarilor să fie transferate în corpul nou. În august 2009 au început lucrările de consolidare (conduse de firma Aedificia Carpați), însă în același an România a intrat în recesiune, iar proiectul de extindere a palatului, pentru care era necesară demolarea a trei corpuri aflate în spatele clădirii, nu a mai fost inițiat.
Lucrările de consolidare au durat trei ani și au fost finalizate în martie 2012. Angajații nu au fost mutați pe perioada derulării proiectului, aceștia fiind expuși diverșilor factori de stres și poluare caracteristici șantierelor, cum ar fi praful, zgomotul și chiar și inundații.
Costurile consolidării Palatului Victoria începute în 2009 au depășit suma de 14 milioane de euro, iar lucrările de refacere a basoreliefurilor de pe plinurile fațadei principale, propuse în 2008 de Călin Popescu-Tăriceanu, premierul României la vremea respectivă, nu au demarat nici până în prezent.
Ultimele adiții dorite pentru completarea aspectului exterior sunt două fântâni arteziene, fiecare ilustrând câte trei lei, ce ar avea ca utilitate susținerea volumetrică a basoreliefurilor.
Sediul Guvernului României este deschis publicului de Ziua Porților Deschise, data fiind stabilită pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României.
Mijloace de transport:
- metrou stația Piața Victoriei
- autobuz stația Piața Victoriei 205, 300, 381, 783, N119
- tramvai stația Piața Victoriei 24, 42, 45, 46
Ne bucurăm că articolul nostru v-a stârnit interesul. Ne-ar fi de mare folos dacă v-ați răpi încă 4 minute pentru completarea acestui chestionar.
