Peţitul în era tehnologiei totale stă sub o „umbrelă pentru doi”

Oana Totora, director al agenţiei Umbrella for Two, ne-a lămurit cum stă treaba cu matchmaking-ul în epoca în care reţelele de socializare deţin „prietenia” pe toate fronturile. De ce să apelezi la agenţie pentru recrutare în dragoste, ce să ştii despre întreg procesul de relaţionare, cum te ajută să-ţi găseşti perechea sunt necunoscutele la care Oana ne-a răspuns. 

Oana, te rog să te prezinţi pentru cititorii Merg.in.Bucuresti!

Sunt director al agenţiei de matchmaking Umbrella for Two şi de aproape şapte ani, împreună cu colegele mele, aducem iubire în viaţa oamenilor şi îi ghidăm să-şi construiască o relaţie durabilă de cuplu. Înainte de a fonda agenţia Umbrella For Two, am lucrat în HR pentru câteva multinaţionale. Experienţa în recrutare şi head-hunting m-a ajutat să transfer „know-how-ul” în acest domeniu extrem de personal.
 

Există un paradox al lumii hipertehnologizate: oamenii au sute sau mii de prieteni pe Facebook, dar legăturile autentice, din lumea reală, sunt din ce în ce mai puţine. Investesc din ce în ce mai mult timp în carieră, iar acest lucru se traduce prin a nu a mai avea timp pentru viaţa lor personală. Aici intervenim noi, oferindu-le servicii personalizate de matchmaking. Practic, noi facem munca de recrutare  - ceea ce ar face un „peţitor” - pentru ei: le oferim o listă de profile compatibile, asigurăm ghidare, coaching relaţional şi consiliere pe toată durata procesului.

Ca să-ţi răspund la prima parte a întrebării: într-adevăr, în perioada Sărbătorilor oamenii simt mai acut singurătatea. Am observat că numărul celor care apelează la serviciile noastre este mai mare în lunile noiembrie - decembrie şi în perioada concediilor de vară. Pe nimeni nu încântă perspectiva de a-şi petrece Sărbătorile singur! 

Am prietene singure care sunt circumspecte în privinţa întâlnirilor cu oameni necunoscuţi. Cum să facă?

Îi asigurăm pe cei care vor să ne contacteze că vor beneficia de confidenţialitate şi discreţie de-a lungul colaborării şi că noi suntem cei care îi cunoaştem personal pe fiecare în parte. Le garantăm prietenelor tale că profilele pe care li le vom prezenta sunt reale. Celor care se înscriu în baza noastră de date le solicităm actul de identitate şi ultima diplomă de studii, aceste informaţii fiind confidenţiale, desigur, la ele având acces doar consilierii agenţiei. Dacă ne vor contacta, vor avea la dispoziţie un consultant alocat, care le va ghida şi le va fi alături în acest demers, în funcţie de nevoile lor. 

Cum ţi-a venit ideea unei astfel de agenţii/ afaceri?

Aşa cum îţi spuneam, în urmă cu şapte ani, lucram într-o multinaţională, la departamentul de Resurse Umane. Aveam o mulţime de colegi/colege care aveau dificultăţi să-şi găsească perechea, deşi nu le „lipsea” nimic. Erau oameni ocupaţi, cărora preocuparea pentru carieră nu le lăsa prea multe opţiuni de relaţionare extraprofesională. La rândul lor, fiecare dintre aceşti colegi avea prieteni cu o viaţă profesională activă, cu o mulţime de calităţi, dar care erau încă în căutarea acelei „persoane speciale”. Atunci mi-a venit ideea de a concepe un „sistem” care să facă legătura între aceste persoane şi să le ghideze pe drumul găsirii persoanei potrivite. Aşa am demarat proiectul Umbrella for Two, în 2009. 

Care e diferenţa între o agenţie de matchmacking şi o agenţie matrimonială?

Spre deosebire de o agenţie matrimonială, noi oferim confidenţialitate clienţilor noştri. Ne concentrăm pe fiecare client şi încercăm să-l cunoaştem cât mai bine, atât la început, cât şi pe durata colaborării. Desfăşurăm un proces care oferă informaţii complexe şi relevante astfel încât membrii noştri să ia decizia dacă doresc să întâlnească pe cineva şi să se pună cât mai bine în valoare. Oferim coaching şi feedback pe toată durata procesului, astfel încât fiecare să ajungă să definească profilul dorit şi să construiască relaţii sănătoase de cuplu. 

Cum „operează” Umbrella for Two? Cum îi apropiaţi pe oameni?

Specialiştii noştri stabilesc compatibilitatea pe mai multe arii – pe de o parte cel al nivelului educaţional, socio-profesional, stil de viaţă, interese, pe de altă parte – cel emoţional, al valorilor personale, motivaţiilor, aspiraţiilor. Noi alegem o listă de profile compatibile cu cerinţele clientului, din care acesta îşi alege ceea ce „simte” că i s-ar potrivi. Împreună cu cei doi, stabilim locul şi data întâlnirii şi cerem feedback după fiecare întâlnire.

Anul acesta am lansat platforma online http://www.umbrellafortwo.ro/cont., care poate fi accesată de oriunde din ţară. 

Ce fel de pesoane vi se adresează? Din ce medii, ce profesii?

Clienţii noştri sunt oameni cu studii superioare din domeniul profesiilor liberale (medici, avocaţi, artişti) şi angajaţi din mediul corporate. 

„Câteva dintre cuplurile care s-au format sub „umbrela” noastră au acum copii!” 

Spune-mi care sunt cele mai frumoase poveşti de dragoste care s-au născut ca urmare a ajutorului vostru? Nu vreau nume, bineînţeles, ci situaţii, personaje, finaluri fericite sau nu.

Avem multe „poveşti fericite” în cei şapte ani de funcţionare a agenţiei. Cu mulţi dintre cei pe care i-am adus împreună am păstrat legătura, ne sună de Sărbători, ne mulţumesc pentru că am adus fericire şi stabilitate în viaţa lor. Câteva dintre cuplurile care s-au format sub „umbrela” noastră au acum copii. Acestea sunt cele mai mari satisfacţii profesionale – înseamnă că ne-am atins obiectivele. 

Este mai dificil să-i aduci împreună pe cei cu studii superioare? Care sunt pretenţiile lor? Cum faceţi selecţia?

Criteriile de selecţie ale clienţilor sunt, obligatoriu, studiile superioare, stabilitatea socio-profesională şi dorinţa de a se implica într-o relaţie de cuplu pe termen lung. La acestea criterii se adugă cele de comunicare autentică, de armonizare a stilului de viaţă, de împărtăşire a dezideratelor, planurilor şi aspiraţiilor de viaţă şi de chimie care să fie ca un catalizator. Cred că sunt destul de multe aspecte care trebuie avute în vedere. 

În ce constă ajutorul agenţiei? De ce să apeleze cei singuri la voi?

Noi facem tot posibilul să găsim pentru ei ceea ce ei poate au căutat, dar nu au găsit. Sau îşi doresc să caute, dar din lipsa de timp, nu o fac. Aria noastră de căutare, în interiorul şi în afara bazei noastre de date, este considerabil mai mai mare decât o posibilă arie de căutare „personală”.  

Ce se întâmplă dacă o persoană se răzgândeşte după întâlnire sau chiar după mai multe întâlniri?

Dacă după prima, a doua sau a treia întâlnire clientul constată că nu are afinităţi cu persoana respectivă, lista cu profile pe care noi i le-am oferit rămâne deschisă: clientul are acces la următorul profil din listă şi reluăm împreună cu el procesul de ghidare, consiliere, organizarea întâlnirii, feedback. 

Am văzut că oferiţi servicii premium, care includ „head and heart hunting”. Ce înseamnă?

Serviciile premium presupun căutarea proactivă în afara bazei noastre de date, pentru identificarea unui partner potrivit. Căutarea în exteriorul bazei de date se face după aceleaşi principii folosite de head hunting-ul profesional. 

Crezi că Emma, personajul lui Jane Austen din cartea cu acelaşi nume, s-ar fi adaptat rapid condiţiilor din secolul nostru? Era şi ea o peţitoare sau mai bine zis încerca să cupleze oamenii. Nu-i reuşea deloc. Ce vă face pe voi, Umbrella for Two, să aveţi succes?

Emma este vie şi prezentă inclusiv în secolul nostru - o găsim în prietena noastră binevoitoare, mama îngrijorată, vecina curioasă, colega căreia îi pasă sau bătrânica cu privire blândă, dar investigatoare din metrou. Cu siguranţă, şi noi, Umbrella for Two am fost Emma în cei şase ani ani de peţitorit. De altfel, cred că Emma va trăi mereu. De altfel cred că este foarte bine să continuie să existe.

Una dintre prietenele mele spunea că îşi doreşte să trăiască din plin viaţa şi să acumuleze suficiente poveşti, astfel încât la bătrâneţe să stăm într-un jacuzzi, la un pahar cu vin şi să ne “batem” în experienţe.

Până la urmă, Emma şi prietena ei sunt în acel punct al vieţii când, indiferent dacă lucrurile ies aşa cum îţi planifici sau, mai bine zis, aşa cum planifici pentru ceilalţi, cel puţin capeţi experienţă. Viaţa are darul ei de a le aşeza în cutiuţe indiferent de cum le forţăm noi să fie sau să nu fie. Situaţia Emmei şi a prietenei sale este ideală până la urmă: happy-end şi experienţă de viaţă dintr-o lovitură. Mai puţin ideal ar fi fost să fi rămas doar cu experienţa. Cam aşa s-au întâmplat lucrurile şi pentru noi - am avut parte şi de finaluri fericite, dar şi de… experienţe. Spre deosebire de Emma, noi credem însă că „prietenii” noştri ştiu mai bine cu ce pot trăi şi am învăţat să fim mai mult „spectatori” sau „companioni” şi mai puţin „jucători” în filmul vieţii lor.