Blogul de turism Povești de Călătorie – printre cele mai populare blog-uri de acest gen – a luat formă din pasiunea unui singur om.

Monica Anghelovici este numele care stă în spatele multor proiecte din domeniul turismului – de la blogul de travel pe care îl deține, Povești de Călătorie, până la blog.infoturism.ro și intihna.ro unde a colaborat ca content writer sau la emisiunea „Ca pe Roate” de la Radio România Actualități unde oferă ascultătorilor Propuneri interesante de petrecere a  fiecărui weekend. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele și activitățile în care a fost implicată. Are o triplă specializare în economie, drept și turism coroborată cu o experiență bogată în promovare și comunicare online, marketing și social media în turism – așa că e în temă cu toate fațetele domeniului.

Monica locuiește în București cu familia ei și, cum îi place să spună, are două fete minunate! Iubește călătoriile și iubește să împărtășească aceste experiențe, drept urmare nu călătorește singură și își hrănește site-ul din propriile-i povești. Astfel, munca ei este o pasiune și viceversa, iar stresul iese din discuție.

Monica ne recomandă câteva locuri din România cum ar fi Cetatea Alba Carolina, Cetatea Oradei sau Băile Herculane. Mai mult, ne dă speranța că Bucureștiul ar putea deveni o destinație căutată de city-break. Haideți să o cunoaștem mai bine pe Monica.

Cine este Monica Anghelovici?
Sunt o persoană entuziastă, dinamică şi optimistă. Cine mă cunoaşte ştie că nu pot sta locului nicio clipă. Eu mă relaxez activ, iar călătoriile îmi oferă această oportunitate. Pot dezvolta mai multe proiecte în acelaşi timp, chiar dacă nu au niciun numitor comun. Pentru mine nu există cuvântul stres pentru că niciodată nu m-am simţit stresată. Mă bucur că pot îmbina perfect viaţa de familie cu activităţile mele.

Care este evoluţia ta pe plan profesional în domeniul turismului?
În turism am lucrat efectiv din momentul în care am reprezentat un portal online de turism, deşi aveam ani buni în spate de când scriam articole. De la crearea de conţinut specializat pe site, activitatea în social media, administrarea unui site cu o bogată comunitate de turişti şi până la PR şi reprezentarea companiei la toate evenimentele de travel. Ulterior, am început să creez conţinut turistic în limbile română şi engleză pe diferite site-uri, dar şi să scriu articole în reviste de turism, să fac săptămânal propuneri de weekend la Radio România Actualităţi (în emisiunea Ca pe Roate) ori să particip la emisiuni televizate.

Cum a luat naştere pasiunea ta pentru turism?
Pasiunea mea pentru turism a izvorât de mică, de când umblam prin toată ţara în tabere şcolare. Amprenta definitorie asupra unor jurnale de călătorie a pus-o vacanţa mea în Moscova, Leningrad, Petrodvoreţ, Kiev. Pe atunci îmi luam notiţe într-un carneţel de la ghidul nostru. Îmi spuneam că voi scrie cu siguranţă o carte de călătorii! Nu a fost să fie aşa, m-am specializat în relaţii economice internaţionale şi drept şi am urmat firul vieţii. Am publicat numai poezii într-o publicaţie şi am cochetat cu jurnalistica. Întâmplarea a făcut apoi să îmi dezvolt acest hobby de a scrie impresii de călătorie. Urmarea a fost firească. Au urmat specializările în turism (agent de turism – ghid, manager în activitatea de turism, ghid naţional) şi am ajuns să lucrez şi să am colaborări şi proiecte în acest domeniu.

Spui că vacanţa la Moscova – Leningrad – Petrodvoreţ – Kiev şi-a pus amprenta asupra unor jurnale de călătorie de-ale tale. De ce? Ce s-a întâmplat acolo şi ce s-a întâmplat cu acele jurnalele de călătorie?
Din păcate, acele jurnale de călătorie nu mai există... Însă, deşi erau ani de când iubeam călătoriile, abia acolo m-am decis să fac ceva în privinţa asta. Poate o sămânţă deja încolţise din şcoală, de când participasem la olimpiada de geografie. Ulterior, în prima facultate chiar am dezvoltat un proiect legat de turism.

Când şi cum a apărut site-ul Povestidecalatorie.ro? Care a fost prima postare? Este job-ul tău fulltime?
Povestidecalatorie.ro este un blog de travel şi idei de vacanţă ce îşi propune să descopere lumea altfel, prin prisma tradiţiilor şi obiceiurilor ţărilor vizitate, născându-se atunci când lucram la un portal de turism. Prima postare a fost legată de Târgurile de Crăciun din Bucureşti, având în vedere că site-ul a apărut iarna. Site-ul nu reprezintă un job, deşi timpul alocat lui este uneori mai mare decât atunci când lucrezi la un job full time. Atunci când lucrez pe proiecte, pot aloca mai mult timp pe site şi se vede prin numărul de articole scrise, însă când lucrez efectiv la sediul unei companii, este mai greu să ţin pasul, dar mă străduiesc şi încerc să elimin timpii morţi. Poate părea bizar, dar eu nu mai mă uit la televizor de foarte mulţi ani. A trebuit să tai de undeva...Timpul acela îl folosesc scriind. Sigur, mai prind ştirile din zbor, când se uită cei din familie şi, uneori, urmăresc emisiunile legate de turism. Nu cred că aloc pe lună mai mult de câteva ore pentru a urmări ceva la TV. În schimb, mă informez de pe internet, citesc tot ce se poate în materie de turism. Şi am mai tăiat şi din orele de somn! Mă trezesc cu câteva ore înainte de a se trezi toată lumea. La ora la care mulţi abia deschid ochii, eu deja am lucrat pe site câteva ore. Sunt zile în care lucrez şi 15 ore cu totul. Şi când sunt în „vacanţă” lucrez. Nu mai pot fi un simplu turist. Sunt permanent în alertă şi tot ce văd înmagazinez în memorie, mă documentez instant, fotografiez, notez. Nu cred că aş mai putea fi vreodată doar un turist!

„Niciodată nu am călătorit singură şi nu cred că o să o fac vreodată”

Există o echipă de oameni în spatele site-ului?
Nu există nicio echipă, sunt singura care se ocupă de site. Scriu, fotografiez, editez, încarc articolele pe site. Atunci când sunt probleme tehnice care mă depăşesc, apelez la un specialist în IT. E simplu să citeşti un articol pe un site, dar nimeni nu ştie câtă muncă e în spatele acestuia şi nu mă refer numai la scris. După terminarea unui articol, munca abia începe. De la selectarea fotografiilor reprezentative, care mănâncă foarte mult timp, editarea acestora, care ocupă şi mai mult timp şi până la încărcarea lor pe site în cadrul articolului, trec ore bune. Inclusiv formatarea şi corectura textului până la forma finală ia foarte mult timp. Îţi ia 1-3 minute să citeşti un articol, dar mie îmi ia uneori şi 10 ore să ajungă la forma în care e citit. Un articol de turism nu e poezie, chiar dacă investesc în el şi emoţiile mele... Sunt şi date exacte pe care trebuie să le oferi şi acestea trebuie verificate din mai multe surse. Nu poţi da o informaţie falsă sau care nu e de actualitate. Ca să nu mai vorbim de munca de documentare făcută înainte. Depinde de fiecare articol în parte.

Toate postările din destinaţii sunt jurnalele tale de călătorie?
Da, exceptând articolele ce apar din comunicatele de presă legate de turism ori de evenimentele la care particip şi care consider că sunt utile pentru informarea cititorilor, ca şi Propunerile de Weekend, unde recomand târgurile, festivalurile, expozițiile și muzeele la care putem să mergem la finele unei săptămâni. Nu am scris despre ţări în care nu am călătorit, dar am călătorit în locuri despre care nu am apucat să scriu... Majoritatea călătoriilor sunt făcute cu cel puţin un membru din familie, exceptând infotripurile, unde călătoresc cu oameni specializaţi în turism. Niciodată nu am călătorit singură şi nu cred că o să o fac vreodată.

Familia ta te susţine în urmarea acestei pasiuni pentru călătorie?
Sigur, mă susţine în sensul că mă tolerează. Ceea ce vreau să spun este că am sprijinul familiei care mă acceptă aşa cum sunt şi în ceea ce fac.

Care este destinaţia ta preferată şi de ce?
Italia, poate unde sunt o romantică din fire. Nu m-aş mai sătura de ea! Este teribil de frumoasă. Aş adaugă şi Germania. Şi nu aş putea spune de ce, dar senzaţia pe care o am de fiecare dată când ajung în această ţară este că sunt „acasă”, deşi nu cunosc o boabă germana!

„Bucureştiul ar putea deveni chiar o destinaţie de city-break pentru turiştii străini”

Cum vezi Bucureştiul ca destinaţie turistică?
Încetul cu încetul, Bucureşti capătă acea alură turistică pe care o dorim de la o capitală europeană, iar unele studii plasează oraşul ca fiind într-un top al celor mai ieftine astfel de capitale. Putem chiar să ne lăudăm şi cu o conexiune rapidă la internet, depăşind oraşe de top că Berlin sau Londra.

Avem şansa de a ne bucura şi noi cu un centru vechi bogat în restaurante, cafenele şi baruri şi, mai ales, avem ce vedea în Bucureşti, de la atracţii turistice la spectacole interesante. Mai mult decât atât, Bucureşti este unul dintre oraşele din România care a intrat în cursa pentru Capitala Europeană a Culturii în 2021.

Având în vedere toate aceste atuuri pe care le are oraşul, Bucureştiul ar putea deveni chiar o destinaţie de city-break pentru turiştii străini, înregistrându-se, deja, o creştere a numărului acestora de la începutul anului.

Consideri că România are multe locuri frumoase, dar neexplorate sau neexploatate din punct de vedere turistic? Ne poţi da câteva recomandări din afară obiectivelor turistice clasice?
Trebuie să fie minunat să străbaţi cărări poate necunoscute până atunci şi să vezi minunile cu care natura a înzestrat România. Avem o ţară frumoasă care merită a fi descoperită. Avem multe locuri interesante, unele uitate de vreme, altele numai de unii ştiute. Nu trebuie să alergăm prin muzeele celebre ale lumii să vedem un tablou pictat de un pictor vestit, avem şi noi colecţii de invidiat, iar peisajele noastre sunt fabuloase.

În ultima vreme s-a făcut o promovare intensă a României, mulţi au scris despre locuri mai vechi sau mai noi şi agenţii de turism mai mari sau mai mici au început să facă cât mai multe excursii de 1-2 zile prin România.

Ca să ies din sfera obiectivelor clasice, ar însemna să mă aventurez prin munţi şi sate rar bătute, destul de puţin accesibile ca timp şi conexiuni şi care nu ar reprezenta interes pentru turismul de masă. Dar aş putea recomanda unele atracţii turistice care au prins contur în ultimii ani, datorită investiţiilor făcute: Cetatea Alba Carolina şi Cetatea Oradei. Şi aş mai recomanda vizitele în secuime, am văzut nişte obiective care m-au lăsat mască, de care nu am apucat să scriu încă, am povestit doar de ceramica de Corund şi de Cetatea Miko.

Aş insista ca turiştii să ajungă şi la Băile Herculane, o staţiune pe care trebuie să o repunem pe harta turismului. Am ajuta-o să renască, trezind, poate, interesul unor investitori. Să nu uităm că Băile Herculane reprezintă cea mai veche staţiune din România, dar şi din sud-estul Europei şi una dintre cele mai vechi din lume. O staţiune adânc înrădăcinată în copilăria mea, dar care mi-a atras atenţia prima dată abia după ce am văzut Karlovy Vary şi am înţeles că putea fi asemuită cu ea… Centrul staţiunii este unul imperial, cu clădiri vechi de două secole, pe când localitatea era sub Imperiul Austriac, Franz Joseph al Austriei considerând-o cea mai frumoasă staţiune de pe continent. Atestată documentar încă din anul 153, staţiunea Băile Herculane cuprinde un patrimoniu arhitectural de netăgăduit (de exemplu, gara în stil baroc cu fresce arabe), o adevărată nestemată, o staţiune pe care îmi doresc să o văd renăscută din cenuşă, ca pasărea Pheonix, pentru a străluci din nou pe harta staţiunilor balneoclimaterice româneşti.

Şi daţi o fugă şi până la Avrig, pentru a vizita Palatul Brukenthal, am avut realmente un şoc când am văzut curtea şi grădina, dar şi Palatul în sine, ce va deveni hotel. Pentru o clipă mi-am adus aminte de Palatul Schönbrunn din Viena, asemănarea fiind izbitoare. Cred că după ce întreg domeniul va fi complet restaurat, Palatul Brukenthal şi grădinile sale baroce vor reprezenta o locaţie de top din România.

Sunt multe obiective inedite pe care le putem vizita la noi. Este suficient să ne rupem câteva ore şi ceva bani şi să pornim într-o excursie printre români.