STREET DELIVERY
Un „colţ de rai” pentru artistul din tine
Culoare, veselie, copii, creativitate, reciclare, distracţie – cam aşa s-ar putea caracteriza atelierele din cadrul evenimentului „Street Delivery” ce a avut loc în 12,13 şi 14 iunie, la Timişoara, pe strada Constantin Diaconovici Loga, de la 11.30 până seara târziu.
Strada C. D. Loga s-a transformat într-un ţinut de poveste în cele trei zile de festival, o poveste cu mult frumos, cu creativitate, cu veselie şi artă în care „m-am pierdut” şi eu pentru câteva ore magice. Sâmbătă mi-am luat copiii şi talentul creator şi am plecat către Street Delivery. Am ajuns în jurul prânzului, când fiecare participant făcea ultimele pregătiri la ateliere, pentru a primi micii şi marii artişti. Deşi căldura a alungat timişorenii la ştranduri şi piscine, s-au găsit câţiva temerari să o înfrunte şi să ni se alăture la ateliere.
Ce ne-a atras privirea a fost standul celor de la „Accenture-zâmbete în mişcare”, care au reuşit să amenajeze totul într-un stil rustic, cu baloţi de paie, mese din paleţi de lemn, acompaniat de iarbă verde şi sforile atârnate în copaci cu produsul creator al artiştilor în devenire. Un bol uriaş cu căpşuni şi unul cu cireşe ne îmbiau să ne aşezăm şi să ne lăsăm purtaţi de inspiraţie în lumea picturii pe borcane. Copiii au sărit pe bolurile cu fructe şi imediat le-a venit inspiraţia, căci erau nerăbdători să primească pensule să picteze. Cu multă atenţie şi concentrare au reuşit să finalizeze câte un borcan, ce ulterior a fost pozat şi apoi prins cu sfoară şi atârnat într-un copac din stand. Speram să câştigăm şi premiul pe care aceştia îl acordau, o bicicletă pentru adulţi şi una pentru copii, însă norocul a fost al altora.
Am mers apoi la un alt atelier, cel al licuricilor, un atelier de pictură pe ipsos, ce aveau nenumărate figurine: fluturaşi, buburuze, albinuţe, dinozauri etc. Cei de la „Licurici” au pus la bătaie cinci sute de figurine în cele trei zile şi mi-au mărturisit că au rămas fără ele, deoarece copiii le-au pictat pe toate. La un moment dat nu mai aveam loc pe băncuţă, la umbră, căci soarele era fierbinte şi toţi fugeau de el. Însă asta nu i-a oprit pe copii, stăteau în picioare lângă masă şi pictau de zor figurinele alese. Având alte trofee cu care să ne lăudăm, am mers la altă masă, unde era alt atelier. „Vesel Fluturaş” au fost prezenţi cu decoruri pe borcane, decoruri cu sfoară, năsturei şi alte accesorii. Deşi lipiciul le-a dat bătaie de cap copiilor şi parcă se lipeau toate de borcan, în special degetele, numai sfoara nu, au reuşit să facă nişte borcane deosebite, pline de culoare, cu aţe colorate, dantelă, nasturi şi multă multă dăruire.
Apariţii inedite şi în premieră
Un alt atelier prezent a fost organizat de cei de la „Noua Acropolă”. Aceştia au venit cu atelierul de pictură pe basoreliefuri, dar şi cu cinci minute de filosofie, un moment de discuţii despre viaţă, despre sensul vieţii, despre ce facem noi aici şi cum putem să ne schimbăm ca să ne îndeplinim menirea. Un atelier aparte, care i-a introdus pe copii în lumea Egiptului Antic, iar pe cei mari i-a făcut să se oprească o clipă din viteza cu care îşi derulează existenţa şi să se gândească pentru câteva momente la ce înseamnă viaţa pentru ei.
Recunosc că un atelier părea rupt din decor, însă în acelaşi timp mă atrăgea ca un magnet. A fost cel al „Asociaţiei pentru Cultură Tradiţională Zestrea” din Cluj, formată dintr-un grup de tineri şi studenţi ce doreau promovarea şi cunoaşterea culturii ţărăneşti prin atelierele de creaţie populară. Măsurau, tăiau, găureau piele, cufundaţi în treabă. Câţiva curioşi în jurul lor se tot agitau. Am înţeles că, de fapt, le croiau o pereche de opinci şi îi implicaseră şi pe doritori în confecţionarea lor. În ziua precedentă încântaseră publicul cu măşti populare, iar în ultima zi au avut un atelier de încrustat în lemn. Într-o lume capitalistă în care tradiţia se pierde printre mormanele de bani şi vilele strălucitoare, cei care iubesc tradiţia, cultura populară, par rupţi din decor.
Au mai fost câteva ateliere, însă căldura era prea mare ca să mai stăm. Ca să încheiem ziua în aceeaşi linie de bună- dispoziţie, distracţie, curiozitate şi libertate, am fost în cabina foto din standul celor de la Sephora, unde, pentru câteva momente, ne-am transformat într-un serios domn cu mustaţă, în unul cu papion şi unul cu ochelari ca „să văd mai bine”, ca şi lupul din poveste.
A fost o zi plăcută, cu multă distracţie, multe realizări artistice, o zi în care cu mic şi mare am trăit clipe unice şi ne-am manifestat bucuria de a crea.
