Înființat în 2001, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) și-a desfășurat activitatea în mai multe sedii, principalul fiind cel din Palatul Parlamentului, deschis în anul 2004. Cu o politică de funcționare atipică muzeelor naționale, bazată pe expuneri temporare, MNAC a reușit să devină unul dintre cele mai vizitate muzee din București. În urma deciziei luate de Guvernul României în anul 2001 de a înființa Muzeul Național de Artă Contemporană, aripa E4 a Palatului Parlamentului a fost renovată pentru a găzdui noua instituție. Muzeul a luat naștere prin unirea Departamentului de Artă Contemporană al Muzeului Național de Artă al României cu Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții (ODEA) al cărui director, Mihai Oroveanu, a preluat conducerea muzeului.
Până la deschiderea oficială din octombrie 2004 a noului sediu MNAC în clădirea Palatului Parlamentului, muzeul a funcționat din 2002 în Casa Kalinderu de pe strada Doctor Vasile Sion numerele 2-4.
Muzeul își derulează activitatea în jurul conceptului de museum in progress (n.r. - asociație de artă din Viena, fondată în 1990, ce dezvoltă noi forme de expunere pentru arta contemporană), aceasta fiind dinamică, consistând în proiecte și colecții de artă contemporană cu expunere temporară – pictură, sculptură, dans, film experimental, grafică, tapiserie, fotografie, artă video și digitală. Ca urmare a abordării expoziționale alese, MNAC nu are o colecție cu expunere permanentă, dar deține o arhivă ce cuprinde peste trei milioane de negative și fotografii ale lucrărilor artiștilor contemporani. Pe fondul acestei fototeci, MNAC a creat proiectul „DocuMNAC 2011 – arhivă digitală în imagini a artei moderne și contemporane românești” ce poate fi accesată online gratuit. Această arhivă a fost realizată printr-o finanțare primită de la Administrația Fondului Cultural Național, iar până în prezent au fost digitizate și puse la dispoziția publicului 5.000 de clișee. De asemenea, Departamentul Arhiva Documentară & Memorie Digitală al MNAC a inițiat în 2006 o bază de date numită „Call for Dossier” ce cuprinde informații despre artiști români până la vârsta de treizeci și șase de ani. Odată ce depășesc această limită de vârstă, documentația despre acești artiști este transferată către „DocuMNAC – baza de date a MNAC cu artiști vizuali și lucrările colecției de artă” unde sunt stocate informațiile despre artiștii ale căror lucrări aparțin muzeului.
Acest spațiu neconvențional de expunere, recunoscut de Ministerul Culturii, prin diversitatea colecțiilor aduse și a numeroaselor evenimente organizate, conform estimărilor făcute de Mihai Oroveanu în anul 2011, atrage anual aproximativ 60.000 de vizitatori.
Alte spații, alți oameni
Pe lângă sediul principal din aripa E4 a Palatului Parlamentului (cu intrare din Calea 13 Septembrie), ce dispune de un parter vast, patru etaje și o cafenea cu terasă, muzeul deține încă două spații, și anume Anexa MNAC și Sala Dalles. Toate cele trei locații funcționează după același program, fiind deschise de miercuri până duminică în intervalul orar 10.00-18.00. Accesul este gratuit pentru Anexa MNAC și Sala Dalles, iar pentru sediul din Palatul Parlamentului este perceput un tarif de zece lei pentru adulți.
După decesul lui Mihai Oroveanu din august 2013, în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, conducerea muzeului a fost preluată de artistul, criticul și istoricul de artă Călin Dan. Acesta a propus o nouă direcție managerială axată prin care se va urmări promovarea artei contemporane românești la nivel internațional, construirea unei istorii a artei contemporane la nivel regional și ridicarea gradului de vizibilitate a muzeului la nivel național. În consecință, cele trei sedii au fost supuse unei structuri expoziționale bine definită îndreptată spre educarea publicului în materie de cultură contemporană și încurajarea dezvoltării creativității tinerilor artiști.
Astfel, direcția propusă pentru sediul de la Palatul Parlamentului vizează „Istoria artei din România – între secolele XX și XXI”, Sala Dalles de pe bulevardul Nicolae Bălcescu numărul 18 – „Producția contemporană locală, regională și internațională”, iar Anexa MNAC va fi organizată sub forma unei „zone de tip laborator/experiment” destinată tinerilor.
Cu o activitate complexă și extrem de diversificată, Muzeul Național de Artă Contemporană din București este un centru de cultură contemporană de o importanță inegalabilă în România.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti
