În centrul Bucureștilor, acolo unde se intersectează străzile Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu și Lipscani, găsim din 2009 Memorialul Victimelor Holocaustului în România.
Într-un spațiu unde cândva era Parcul Brezoianu, pe o suprafață de aproape 3.000 de metri, artistul Peter Jacobi a ridicat Memorialul Central și cele cinci sculpturi care vin să îl completeze: Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf.
Construcția apare în ochii privitorului, înainte de toate, drept o structură de beton dintr-o groapă, aducând cu un buncăr, în care cobori pe trepte largi, a căror dimensiune variază periculos pentru vizitatorul neatent.
Atracția locului rămâne mai ales Coloana Memorială sau Coloana Amintirilor, turnată în fontă și înaltă de 17 m, despre care se spune că ar cântări 18 tone.
În Sala Centrală a Memorialului, pe plăci de tablă ruginită ce încercuiesc încăperea, sunt numele victimelor Holocaustului, cei peste 250.000 de evrei și romi care au murit în urma deportării din 1941 în Transnistria fiind și astfel comemorați.
Iar pe platoul pavat cu piatră, șinele de cale ferată amintesc de atrocitățile deportărilor spre lagărele de concentrare, iată semnificația acestei Via Dolorosa, poate cea mai încărcată de poezie parte a ansamblului monumental pe lângă care mulți dintre noi trecem adesea, dacă nu zilnic, uitând să privim dincolo de betonul care i se arată astfel ochiului, către acele istorii personale pe care marea istorie le-a pus în viețile unor oameni care și-au câștigat astfel dreptul la neuitare.
Ca să se ridice construcția aceasta de mulți hulită, dacă o veți judeca după criterii estetice, a dispărut un mic parc al orașului și peste 30 de copaci bătrâni au fost tăiați, stârnind astfel protestele ecologiștilor. Dar se știe azi că Peter Jacobi avea să plătească „prețul” acestora, plantând de cinci ori mai mulți arbori în Parcul Izvor.
Nejudecând însă construcția după criterii estetice, bucureșteanului îi rămâne mulțumirea de a avea aici, la el acasă, un monument care să aducă un tribut evreilor și romilor, așa cum orice țară civilizată care s-a dedat cândva unor astfel de persecuții are datoria să ridice.
Căci iată ce consemnează una dintre plăcile monumentului: „În timpul Holocaustului din România au fost utilizate vagoane de marfă pentru transportul evreilor și romilor destinați morții. Mulți dintre evreii din Bucovina și jumătate din romii din regat au fost deportați în Transnistria, cu trenul. La Iași, în 1941, în două trenuri ale morții, cu destinația Călărași și Podu Iloaiei, au fost transportați 4.432 evrei, din care au pierit 2.594. Toți evreii din Transilvania de Nord au fost transportați la Auschwitz, cu trenul”.
Ne amintim de toate acestea pe 9 octombrie, de Ziua Holocaustului în România, dar la fel de bine ne putem aminti oricând ne vom găsi timp să vizităm clădirea-simbol, construcție masivă din beton, așezată în centrul orașului.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti
