La sfârșit de august, după ce te lupți cu vipia pe bulevardul Eroilor, în drum spre Cotroceni, vezi o oază de verdeață; un părculeț spre care traversezi în grabă. Odată ajuns acolo, pare că ai aterizat într-un spațiu comunal verde din jurul unei primării. Sunt doar câteva bănci, părculețul cu siguranță nu poartă niciun nume.
Miroase a sfârșit de vară, a praful spulberat de pe ulițele satelor. Pare să fie o zi de sărbătoare la marginea lumii. Nu, nici vorbă să fie ceva peiorativ. Se simte liniștea promisă de aleile Cotrocenilor. În tot timpul acesta, doar un trotinetist a făcut un scurt popas pe o bancă. Aparent, nu e nimic de descoperit aici, în afară de un oarecare sentiment provenit dintr-o reminescență mnezică.
Curiosul caz al zeului naturii sălbatice
Înspre inima cartierului rezidențial, în spatele parcului, lumina cade pe o statuie curioasă, aflată deasupra intrării unei case, păstrată de ceva vreme. Observi o reprezentare a unui faun, cunoscut sub numele de Pan în mitologia greacă, zeul naturii sălbatice, al rusticului și al muzicii tradiționale.
Pe jumătate om, pe jumătate animal (țap), este adesea asociat cu protectorul păstorilor și al turmelor. Reprezentările însă diferă de la o cultură la alta și de la o vreme la alta. Pe fațada acestei case, Pan aduce prea puțin a om, el este mai degrabă în întregime reprezentat ca un animal straniu, mitologizat, cu coarne și copite. Stă ghemuit, având un nai în mână, la picioarele unui bărbat aflat în meditație. Bărbatul impasibil este vădit personajul mai important, mai mare, cel căruia i s-a oferit o însemnată parte din proporțiile acestei sculpturi și cel care tinde să se lase ademenit de cântul lui Pan.
Imaginea statuii se metamorfozează parcă în registrul uneia auditive, ca într-o După-amiază a unui faun debussian care pare că se topește în liniștea crepusculară a unei zile călduroase de vară. Înălțată la balconul acelei case de pe strada Eroii Sanitari nr. 37, statuia învăluie toate lucrurile din jur într-o atmosferă seducătoare de incantație.
Puțină istorie a artei
De ce apare reprezentarea faunului în cartierul Cotroceni? Odată cu clasicismul și neoclasicismul, modelele antice împreună cu miturile sunt reînviate și încep să ocupe un loc important în societate. Casa de pe Eroii Sanitari a fost construită la începutul secolului al XX-lea cu influențe moderniste și art deco, ornată cu această statuie de ordin fascist. Era perioada în care clasicismul și neoclasicismul au fost readuse în discursul politic și reinterpretate în arhitectura și arta monumentală a regimurilor totalitare, lucru care a generat noi mituri colective dintr-o nevoie de ordine politică și morală.
Neoclasicismul este o caracteristică de netăgăduit a arhitecturii totalitare pentru dimensiunea ei monumentală. În planul cadastral din anul 1911, pe locul acestei case nu exista nimic construit, iar în jurul ei nu erau nici parcul, nici aleile. Singura informație găsită este că proprietatea era inclusă în domeniile preotului I. Oprescu.
Este de-a dreptul încântător să descoperi astfel de bucăți pline de farmec în locuri cărora în primă instanță nu le-ai fi acordat o prea mare atenție. Acest faunus apare parcă din vechiul codru al Vlăsiei peste care a fost construit Cotroceniul de astăzi și își cântă sălbatic tăcerea.
Te îndeamnă să iei un loc, să privești, să cauți o poveste sau să îți pui câteva întrebări. Ce poate fi mai frumos?
De ce apare reprezentarea faunului în cartierul Cotroceni? Odată cu clasicismul și neoclasicismul, modelele antice împreună cu miturile sunt reînviate și încep să ocupe un loc important în societate.
Fotografii: Isabela Văduva
.jpg)
Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
