Medicina Veterinară în România a fost recunoscută ca Școală Superioară în anul 1883. Câțiva ani mai târziu, în 1887 i s-a dat spre folosință clădirea de pe Bulevardul Splaiul Independenței 105, Sectorul 5, unde își desfășoară activitatea și în prezent.
Medicina și medicina veterinară de pe teritoriul românesc au fost organizate după modelul austro-ungar, fiind puternic influențat ulterior și de cel francez și german. Expansiunea medicinei veterinare s-a produs în contextul dezvoltării creșterii animalelor spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar și din pricina victimelor bolilor animalelor, transmisibile și oamenilor.
În 1831, s-a format pentru prima oară o școală veterinară, iar în 1856, doctorul Carol Davila a fondat în București Școala pentru învățătură veterinară – prima de acest profil din țările balcanice. În 1861, Școala veterinară devine un domeniu independent, cu plan propriu de învățământ. Cu toate acestea, până în 1883, profesorii, elevii și profesioniștii veterinari susțin școala din eforturi personale.
În 1883 se produc mai multe schimbări care duc la dezvoltarea acestui sector. În primul rând, își schimbă statutul: Şcoala Veterinară devine Şcoala Superioară de Medicină Veterinară. În al doilea rând, trece din subordinea Ministerului Instrucţiunii în subordinea Ministerului Agriculturii, ceea ce duce la o mai bună organizare și coordonare. Tot în același an, la presiunile medicului veterinar Alexandru Locusteanu, totodată și director al școlii, sunt achiziționate trei hectare de teren pe Splaiul Independenței și începe construcția pentru clădirile școlii.
În 1887, școala își începe activitatea în noua clădire, iar în 1921 devine oficial Facultate. Din acest moment și până în 1948, Facultatea de Medicină Veterinară a fost integrată în Universitatea din București, iar din 1948 până în prezent este arondată Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
Din momentul înființării, facultatea și-a întrerupt activitatea de doar două ori: odată în timpului celui de Al Doilea Război Mondial și în perioada 1985-1989. După 1990 au început renovări sistematice ale vechilor clădiri. Până în prezent, au mai fost construite și alte facilități relevante: Pavilionul Clinicilor în 1997 și Spitalul Veterinar în anul 2000.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
