10 întrebări pentru regizorii Andreea și Andrei Grosu, fondatorii Unteatru.
PENTRU ÎNCEPUT. V-aș propune să ne întoarcem în timp și să ne povestiți cum a apărut Unteatru. Ce v-ați propus atunci când ați început? Și apoi, cum ați ales spațiul de pe strada Sfinții Apostoli?
Unteatru a apărut pentru că ne doream să avem un loc unde să putem fi liberi să lucrăm orice, fără compromisuri, constrângeri sau timp limitat. Nu ne-am promis nimic mai mult decât să fim sinceri în ce facem. Întâmplător, niște oameni foarte mișto ne-au permis să folosim casa lor până în momentul în care a fost vândută. Am rămas acolo cinci ani. Cinci ani magici, într-o sufragerie de 40 de metri pătrați, o cabină, o baie, un foaier. A devenit locul în care trăiam, ne petreceam atât de mult timp acolo că aveam senzația că e o prelungire a noastră sau că noi suntem o prelungire a lui. Micul nostru Unteatru ne stăpânea viețile în cel mai plăcut mod. Mutarea în spațiul nou din Sfinții Apostoli a fost necesară, Unteatru creștea, spectacolele erau din ce în ce mai multe, publicul era din ce în ce mai numeros, a fost o ecuație simplă.
MARILE PROVOCĂRI. Care au fost pentru voi marile provocări de la deschiderea Unteatru până azi?
Să rezistăm. Nu există lege care să sprijine spațiile independente de teatru, așa că a trebuit să ne descurcăm singuri, asta e o imensă provocare. Să supraviețuiești într-un sistem care te trage cu capul sub apă permanent. Avem senzația de înec zilnic, dar ne inventăm un aer al nostru și ne salvăm unii pe ceilalți.
.
TEATRU INDEPENDENT. Cum vedeți teatrul independent din București, azi?
Activ, foarte prezent în toate orașele, din ce în ce mai apreciat. Credem că în sfârșit publicul a înțeles că spațiile independente nu fac teatru în timpul liber sau pentru distracție, ci că e o treabă la fel de serioasă ca în orice alt teatru, sau cel puțin așa ar trebui să fie. Sunt foarte multe spații în care găsești produse culturale de calitate și ne dorim ca aceste locuri să se înmulțească. Despre spațiile în care se fac spectacole în două săptămâni, cu tot felul de nume cap de afiș, care au un singur scop, acela de a vinde, nu vorbim. Oamenii ar trebui să fie foarte atenți la produsul pe care îl primesc și ar fi minunat dacă ar refuza impostura.
PUBLIC. Cum ați descrie publicul Unteatru? Cât din acest public credeți că este din sectorul 5?
Un amestec din toate categoriile, oameni care merg regulat la teatru, sau care abia au descoperit teatrul, public tânăr, public matur, nu știm din ce sectoare provin, dar sperăm că cei din sectorul 5, de care aparținem, să afle și să ne viziteze. E important ca fiecare sector să își cunoască centrele culturale.
SECTORUL 5. Ce vă place la zona unde este Unteatru, cum vedeți această parte a orașului?
Nu știam până să ne mutăm aici că sectorul 5 cuprinde atât de mult din zona centrală, ăsta a fost un considerent important când am ales spațiul. Era important pentru noi să fim în centru. Accesul e simplu pentru toată lumea. Ne bucurăm de zonă foarte tare, ne simțim în siguranță, totul e foarte aproape.
EVENIMENTE. Unteatru este legat și de evenimente precum Zilele Unteatru sau Festivalul Caleido, pe care îl găzduiește. Ce e diferit atunci când vorbim de un festival față de serile obișnuite de spectacole?
În perioadele în care suntem în festival, Unteatru are parte de public nou, în fiecare an câștigăm spectatori care nu auziseră de noi sau care nu au apucat să ajungă la noi. În timpul unui festival lumea se adună mai ușor. E un moment de celebrare și oamenii se mobilizează rapid pentru așa ceva. Ne bucurăm de fiecare dată când găzduim sau când organizăm un festival, atmosfera e una de lucru în echipă, fără pauză, fără oboseală, iar pentru public e un volum imens de spectacole pe care le primesc condensat, pe o perioadă de câteva zile. E o doză-șoc de cultură.
UNTEATRU ÎN FNT. În această toamnă, am regăsit Unteatru și în Festivalul Național de Teatru. Ce ne puteți spune despre cele două spectacole selecționate? Cum au apărut?
In a Forest Dark and Deep este co-producție Unteatru și Artest, iar Before Breakfast este producția Teatrului „Maria Filotti” din Brăila. Separat de Unteatru, noi am mai avut un spectacol invitat – Cui i-e frică de Virginia Woolf, de la Teatrul National „Radu Stanca” din Sibiu. Toate sunt proiecte de care sperăm să ne bucurăm mult timp. Sunt spectacole cu care ne mândrim și care se bucură de mult succes.
ATMOSFERĂ. Pentru că la Unteatru și Unteatru Bar atmosfera e mereu una aparte, cum se construiește o astfel de atmosferă? Care este secretul vostru?
Atmosfera ține de oameni. Ei sunt minunați, iar atmosfera nu poate să fie altfel. Energia publicului și a celor care lucrează pentru Unteatru, acestea sunt particulele din aerul locului nostru magic. Unteatru e o experiență, nu doar un teatru.
BEST OF. Care sunt cele mai frumoase amintiri pe care le-ați adunat în acești ani de Unteatru?
E foarte greu să alegem câteva momente, toate întâlnirile, toate repetițiile, toate începuturile proiectelor, toate planurile, toate serile târzii, cam tot ce se întâmplă la Unteatru înseamnă best of pentru noi.
DE VĂZUT. Cu ce noutăți își așteaptă Unteatru publicul în această toamnă?
Anul acesta se va încheia cu 14 premiere în repertoriu, pe care le puteți găsi pe pagina noastră de Facebook sau pe www.unteatru.ro.
Nu există lege care să sprijine spațiile independente de teatru, așa că a trebuit să ne descurcăm singuri, asta e o imensă provocare. Să supraviețuiești într-un sistem care te trage cu capul sub apă permanent. Avem senzația de înec zilnic, dar ne inventăm un aer al nostru și ne salvăm unii pe ceilalți.
Andreea și Andrei Grosu (Unteatru)
.jpg)
Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2019. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
