Palatul Suțu
Locul în care încă se vede eleganța secolului trecut Palatul Suțu a fost ridicat în anul 1833 și a fost reședința lui Costache Grigore Suțu. De-a lungul timpului a fost sediu pentru mai multe instituții, devenind ulterior Muzeul Municipiului București. Este unul dintre cele mai bine conservate monumente istorice din București.
Marele boier Costache Grigore Suțu a hotărât în anul 1833 să își mărească reședința, deoarece vechile clădiri nu mai corespundeau normelor sociale, economice și mentale ale acelei vremi.
De ridicarea edificiului s-au ocupat arhitecții Johann Veit și Conrad Schwinck. Colaborarea dintre arhitecți și boier a fost una tensionată, ajungându-se chiar la conflicte juridice, astfel că abia în anul 1834 a fost finalizat imobilul aproape integral.
Interiorul Palatului Suțu
Palatul Suțu a fost construit în stil negotic, cu patru turnulețe poligonale. În anul 1836, Costache Grigore Suțu îi comandă unui meșter austriac, pe nume Eser, executarea unui policandru de alamă, format din douăzeci și patru de sfeșnice.
În interiorul palatului sunt păstrate încă toate decorațiunile originale, realizate de sculptorul și artisul decorator renumit, Karl Storck. Acesta a realizat scara monumentală despărțită în două brațe, cele trei arcade și oglinda adusă din Murano (Veneția, Italia). Până în 1893, clădirii i s-a mai adăugat marchiza susținută de piloni de fier.
Palatul era renumit pentru frumoasa sa grădină plină de plante și păsări exotice: pelicani, fazani și păuni. Mai exista acolo și un bazin ce semăna cu fântânile Palatului Versailles. Parcul se întindea până spre fostul amplasament al bisericii Sfântul Sava ce aparținea Mânăstirii Sfântul Sava.
Evenimente și destinații ale clădirii
În secolul XX, palatul era renumit pentru balurile și seratele organizate acolo.
În actuala sală de conferințe a muzeului, guvernatorul de la vremea respectivă a organizat un prânz de gală, cu ocazia Anului Nou, în anul 1918. La acest prânz, s-au purtat discuții care au dus la încheierea păcii dintre România și puterile centrale. Acestea au avu loc între August von Mackensen și Alexandru Marghiloman.
În jurul anilor 1930, clădirea a devenit sediul Primăriei Municipiului București. În anul 1932 a devenit sediul Băncii Chrissovelony, în 1942 sediul Casei de Economii și Consemnațiuni, iar în 1948 sediul Institutului de Construcții.
Muzeul Municipiului București
În iunie 1921, Consiliul Comunal al Primăriei Bucureștilor a propus înființarea unui muzeu comunal, astfel că, pe 10 decembrie 1956, muzeului îi este dată clădirea Palatului Suțu, având astfel loc redeschiderea Muzeului de Istorie al orașului București.
Muzeul are în componența sa colecții de arheologie, numismatică, medalistică, sigilografie, fotografii, documente, hărți, planuri, artă plastică, mobilier istoric, obiecte de uz casnic, arme, uniforme, steaguri, costume și obiecte textile.
Bulevardul Ion C. Brătianu 2
Mijloace de transport:
• Metrou: stația Universitate
• autobuz: 381, 783, stația Spitalul Colțea
336, 661, stația Teatrul Național
336, 601, stația Universitate
• Troleibuz: 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, stația Universitate
61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, stația Teatrul Național
