Monumentul infanteristului
Este simbolul vitejiei, onoarei și respectului ostașului român
Brăzdat de trecerea timpului, un timp de demult, în care sacrificiul omului pentru țară făcea parte din structura umană, din mentalitatea fiecăruia, din însuși actul de a fi român, Monumentul infanteristului din București este o dovadă a vitejiei și a onoarei, a respectului pe care îl purtau oamenii pentru țară.
Scurt istoric al Monumentului infanteristului din București
Sculptorul Spiridon Georgescu, în 1930, realizează acest monument, amplasându-l în scuarul de lângă Podul Cotroceni, peste râul Dâmbovița, în sectorul 6, pe Splaiul Independenței. Renumitul artist Spiridon Georgescu studiază atât în țară, cât și la Academia de Belle-Arte din Carrara, în Italia.
Istoricul Monumentului Infanteristului începe în primăvara anului 1921, când, la invitația lui Carol Storck, care era președintele Societății „Cercul Artistic“ din București, sculptorul Spiridon Georgescu a expus lucrările cu caracter social „Parfumul“, „Internaționala“ și „În repaus“. Fiind impresionat de aceste exponate, comandantul Regimentului 21 Infanterie București – care vizitase expoziția – i-a propus lui Spiridon Georgescu să realizeze o lucrare monumentală în memoria eroilor din acest regiment. Macheta a fost prezentată la 2 iulie 1922, însă trebuia obținut avizul Ministerului Artelor, pentru a se turna monumentul propriu-zis, mai întâi în gips și apoi în bronz.
Pentru îndeplinirea acestor formalități, din partea ministerului a venit sculptorul Dimitriet Paciurea, care a fost impresionat de modul în care a fost realizată lucrarea.
Descrierea Monumentului infanteristului din București
Acesta prezintă un soldat protejat de o cască metalică, îmbrăcat în ținuta specifică infanteriștilor acelei perioade ce pare angajat într-o luptă cu un inamic imaginar, folosind armamentul ușor de infanterie din dotare, respetiv patul armei, rupt. Acest lucru conduce la ideea luptei, a dârzeniei, neînfricării și curajului de care dădeau dovadă infanteriștii români, care luptau până la ultima suflare, indiferent de condițiile de luptă și de armele din dotare, uneori chiar inexistente.
Pe fațada principală a piedestalului se regăsește un corp paralelipipedic, lipit corpului, ce susține silueta soldatului, pe care stă o acvilă de munte, din bronz, cu aripile larg întinse și cu ciocul deschis, cu o atitudine, de asemenea, de luptă.
Acvila de munte este prezentă și pe stema României, aceasta reprezentând curajul, ferocitatea, dârzenia şi frumuseţea sălbatică, fiind una dintre cele mai redutabile prădătoare.
De-a lungul întregii noastre istorii, acvila ne-a vegheat destinul și ne-a protejat, fiind astfel cea mai spectaculoasă pasăre din avifauna noastră. De asemenea, ca dimensiune, acvila reprezintă a cincea specie de acvilă între cele 60, iar în ceea ce privește forţa şi puterea de ucidere se clasează pe poziția a patra.
Plecând de la cele menționate mai sus, asocierea infanteristului român cu acvila de munte dorește să reliefeze atât forța, cât și curajul în luptă, până la ultima suflare.
Ziua de 22 mai 1931 reprezintă pentru România data în care regele Carol al II-lea a oficializat și prezentat publicului Monumentul infanteristului din București, monument pe care îl regăsim și în zilele noastre.
Este simbolul vitejiei, onoarei și respectului ostașului român
Brăzdat de trecerea timpului, un timp de demult, în care sacrificiul omului pentru țară făcea parte din structura umană, din mentalitatea fiecăruia, din însuși actul de a fi român, Monumentul infanteristului din București este o dovadă a vitejiei și a onoarei, a respectului pe care îl purtau oamenii pentru țară.
Scurt istoric al Monumentului infanteristului din București
Sculptorul Spiridon Georgescu, în 1930, realizează acest monument, amplasându-l în scuarul de lângă Podul Cotroceni, peste râul Dâmbovița, în sectorul 6, pe Splaiul Independenței. Renumitul artist Spiridon Georgescu studiază atât în țară, cât și la Academia de Belle-Arte din Carrara, în Italia.
Istoricul Monumentului Infanteristului începe în primăvara anului 1921, când, la invitația lui Carol Storck, care era președintele Societății „Cercul Artistic“ din București, sculptorul Spiridon Georgescu a expus lucrările cu caracter social „Parfumul“, „Internaționala“ și „În repaus“. Fiind impresionat de aceste exponate, comandantul Regimentului 21 Infanterie București – care vizitase expoziția – i-a propus lui Spiridon Georgescu să realizeze o lucrare monumentală în memoria eroilor din acest regiment. Macheta a fost prezentată la 2 iulie 1922, însă trebuia obținut avizul Ministerului Artelor, pentru a se turna monumentul propriu-zis, mai întâi în gips și apoi în bronz.
Pentru îndeplinirea acestor formalități, din partea ministerului a venit sculptorul Dimitriet Paciurea, care a fost impresionat de modul în care a fost realizată lucrarea.
Descrierea Monumentului infanteristului din București
Acesta prezintă un soldat protejat de o cască metalică, îmbrăcat în ținuta specifică infanteriștilor acelei perioade ce pare angajat într-o luptă cu un inamic imaginar, folosind armamentul ușor de infanterie din dotare, respetiv patul armei, rupt. Acest lucru conduce la ideea luptei, a dârzeniei, neînfricării și curajului de care dădeau dovadă infanteriștii români, care luptau până la ultima suflare, indiferent de condițiile de luptă și de armele din dotare, uneori chiar inexistente.
Pe fațada principală a piedestalului se regăsește un corp paralelipipedic, lipit corpului, ce susține silueta soldatului, pe care stă o acvilă de munte, din bronz, cu aripile larg întinse și cu ciocul deschis, cu o atitudine, de asemenea, de luptă.
Acvila de munte este prezentă și pe stema României, aceasta reprezentând curajul, ferocitatea, dârzenia şi frumuseţea sălbatică, fiind una dintre cele mai redutabile prădătoare.
De-a lungul întregii noastre istorii, acvila ne-a vegheat destinul și ne-a protejat, fiind astfel cea mai spectaculoasă pasăre din avifauna noastră. De asemenea, ca dimensiune, acvila reprezintă a cincea specie de acvilă între cele 60, iar în ceea ce privește forţa şi puterea de ucidere se clasează pe poziția a patra.
Plecând de la cele menționate mai sus, asocierea infanteristului român cu acvila de munte dorește să reliefeze atât forța, cât și curajul în luptă, până la ultima suflare.
Ziua de 22 mai 1931 reprezintă pentru România data în care regele Carol al II-lea a oficializat și prezentat publicului Monumentul infanteristului din București, monument pe care îl regăsim și în zilele noastre.
Mijloace de transport
- autobuz stația Pod Cotroceni: 123, 601; stația Carol Davila: 236, 336, N115
- troleibuz stația Carol Davila: 62, 93, 96.
