Mausoleul din Parcul Carol I

 

 

Mausoleul din Parcul Carol I a fost construit ca un elogiu al militanţilor revoluţionari socialişti. Primul care a  propus construirea unui astfel de monument, pentru cinstirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă, a fost Alexandru Tzigara-Samurcaș (la propunerea căruia a fost realizat și Muzeul Țăranului Român), care dorea să construiască o replică a monumentului triumfal de la Adamclisi, Tropaeum Traiani.

În final, s-a realizat o construcție între anii 1959 și 1963 de către arhitecții Horia Maicu și Nicolae Cucu, mult mai simplă decât propunerile lui Tzigara-Samurcaș. Monumentul a fost inaugurat la 30 decembrie 1963.

În perioada comunistă a primit denumirea de Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Monumentul avea o înălțime de 48 de metri.

Pe baza unei hotărâri de guvern din 20 septembrie 1991, s-a realizat exhumarea Eroulului Necunoscut și pentru o lună acesta a fost depus înăuntrul Mausoleului de la Mărășești, în apropiere de sarcofagul generalului Eremia Grigorescu.

 

În anul 2004, Mausoleul suferă un moment de mare impas, în timpul guvernării lui Adrian Năstase, care a dat spre uzitare Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de cinci hectare din Parcul Carol. Planul era să fie demolat Mausoleul și să fie construită Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. În primăvara aceluiași an a fost începută demolarea, fiind dezlipite câteva plăci de granit, urmând ca Mausoleul să fie mutat în Parcul Tineretului.

Traian Băsescu, primar al Capitalei în acea perioadă, s-a opus planului de  mutare și a câștigat procesul cu Primăria Sectorului 4 și Consiliul General. De asemenea, Uniunea Arhitecților din România a protestat printr-o scrisoare deschisă din 15 aprilie 2004, adresată lui Adrian Năstase, împotriva ordinului ministrului culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu, prin care se dorea dezafectarea unei părți importante a Parcului Carol, inclusiv Mausoleul.

Ca urmare a tuturor acestor acțiuni, s-a renunțat la planul construirii Catedralei Mântuirii Neamului în Parcul Carol. Astfel, în anul 2005 s-au acordat 1,97 miliarde de le din bugetul de stat pentru reabilitarea monumentului.

Descrierea Mausoleului

Mausoleul a fost gândit ca o necropolă, lucru care reiese și din construirea sa dintr-o bază circulară cu un volum foarte mare, acoperită cu granit negru pe care sunt așezate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu. Această rocă este originară din Suedia.  De asemenea, mozaicul care împodobește bolta interioară este acoperit cu foiță de aur, adus din Italia. Rotonda îngloba criptele a trei reprezentați de seamă ai comunismului din România: doctor Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, doctor Constantin Ion Parhon.

În fața Mausoleului se află un tun, iar în semicercul din jurul monumentului sunt cripte cu relicvelele mai multor militanți pentru cauza muncitorilor și pentru socialism, cum ar fi : Ștefan Gheorghiu, Ion C. Frimu, Leontin Sălăjan, Alexandru Moghioroș, Lucrețiu Pătrășcanu, Grigore Preoteasa, Ilie Pintilie, Constantin Dobrogeanu-Gherea ș.a.

În trecut, în momentul inaugurării monumentului, pe terasa sa superioară, într-o amforă de granit era o flacară ce ardea în permanență, păstrând vie amintirea celor care au slujit cauza clasei muncitoare.

În alveolele regăsite aici, 14 la număr, sunt amplasate ecrane pe care pot fi urmărite filme documentare privitoare la modul cinstirii eroilor neamului atât în țara noastră, cât şi în alte ţări. Iar pe pereții de fundal ai acestora sunt instalate panouri albe pe care sunt proiectate hărți, fotografii, filme, puneri în scenă, discursuri și explicări de strategie, ce ilustrează trei momente importante ale istoriei naționale: Războiul de Independență din 1877-1878, Primul Război Mondial (1914-1919) și Al Doilea Război Mondial (1941-1944).

De asemenea, în mijlocul sălii, după ce a fost făcută o reamenajare de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în locul în care înainte a fost plasat sicriul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej acum este instalat un grup statuar “Pe aici nu se trece”, care îi prezintă pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița victoriei din mitologia greacă. Această operă a fost creată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu.

În zilele noastre, Mausoleul, ce ar fi trebuit să reprezinte un monument pentru slăvirea eroilor neamului, este de cele mai multe ori tratat ca un loc pentru făcut fotografii sau admirat ca o simplă construcție frumoasă, de cele mai multe ori oamenii neștiind nici măcar semnificația acestuia.

Există doar o placă micuță ce amintește de rolul Mausoleului, dar insuficientă pentru a evidenția așa cum ar trebui un monument. Simbolistica monumentului este cuprinsă de o ceață a nepăsării și nereconsiderării acestuia ca un punct de reper pentru istoria noastră.
Mijloace de transport
- tramvaie: Linia 1, stația Cuțitul de Argint
- autobuze: 116, stația Cuțitul de Argint
- metrou: M2, stația Eroii Revoluției