Filumenie – aşa se numeşte „arta” de a colecta cutii de chibrituri. Din punct de vedere istoric, odată cu instalarea protecţionismului şi a regelui Carol I, economia de pe aceste meleaguri se modernizează şi investiţiile explodează.
Una dintre ele este Fabrica de chibrituri în zona Filaret, care devine zonă industrială în următoarele decenii. Este investiţia unui francez. Apoi a apărut o alta în Cotroceni şi una la Iaşi. Însă prin legea monopolului din mai 1887, statul preia toate fabricile.
Fabrica din Filaret a fost începută la 1878 şi a fost inaugurată un an mai târziu chiar în prezenţa lui Carol. Până atunci, România importa chibrituri din imperiul Austro-Ungar. Avea maşinării aduse din Franţa şi Belgia, care produceau sute de mii de beţe pe zi, ambalate în cutii cilindrice din carton.
„Regia monopolurilor statului. Fabrica de chibrituri Bucureşt” – aşa scria pe cutii, alături de stemă şi chipurile familiei regale, după preluarea de către stat a producţiei de chibrituri.
S-au construit şi locuinţe în apropiere pentru angajaţii fabricii, prin parcelarea operată de Societatea Comunală pentru Locuinţe Eftine, care a schimbat faţa mai multor cartiere cu muncitori din Bucureşti.
Ulterior, au apărut fabrici similare în mai multe oraşe. Cutiile erau inscripţionate cu reclame, personalităţi sau mesaje de tot felul.
În 1929, monopolul asupra producţiei de chibrituri a fost cedat Suediei, care împrumutate statul român cu aproape 30 de milioane de dolari.
Lângă Fabrica de Chibrituri se aflau Fabrica de Timbre, Fabrica de Uleiuri etc.
„Fabrica de chibrituri constituie [...] un ansamblu arhitectural absolut remarcabil şi bine păstrat, cu căi ferate Decauville şi cu multe detalii de la începutul secolului XX păstrate bine" - scrie Liviu Chelcea în volumul „Bucureştiul postindustrial: memorie, dezindustrializare şi regenerare urbană".
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Valorile culturale din Sectorul 5 – promovare, conștientizare, valorificare”, derulat de către Asociația Harmony, Filiala, cu sprijinul financiar al Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2017.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.
